• ABONARE
  • Contact
  • Publicitate
  • Anunțuri
  • Audiență
  • Rețele sociale
  • Informații
  • Ştiri
  • Subvenții APIA
  • Vegetal
  • Zootehnie
  • Bursă cereale
  • Agribusiness
  • ARHIVA
  • CĂUTARE
  • VALERIU ȚIGU – fermierul care face PITA DE PECICA!

    agrointeligenta.ro -

    Fermierul Valeriu Țigu (49 ani), din localitatea Pecica, județul Arad, este exemplul viu al lui „se poate”, indiferent de încercări, atunci când știi ce vrei.

    ”Întâi mi-a plăcut meseria asta de agricultor. Apoi mi-au plăcut și banii și una fără alta nu se poate”, spune fermierul arădean.

    Prima oară, Valeriu Țigu a lucrat în agricultură în 1988, imediat după absolvirea Liceului Horticol din Miniș. Era o fermă legumicolă unde a stat doar două luni, după care, fiindcă n-a fost admis la Agronomia Timișoara, a plecat în armată. La întoarcere a lucrat 2 ani la „Ferma 16” din cadrul Legumicola Pecica, care avea în subordine 20 de ferme.

    În 1992, Valeriu Țigu s-a lăsat de serviciu și a început să lucreze pământul rămas de la bunici, 30 de hectare, care li se retrocedase în baza Legii 18. Parcul de utilaje al debutantului era constituit din: ”Un tractor al cărui bloc motor l-am sudat, pentru că era spart și un cal pe care-l foloseam la prășit porumbul”. În 1993 a evoluat la stadiul de U650. În 2000 a început să ia teren și în alte localități, ajungând la un portofoliu de 700 hectare, pe care le lucra cu tractoare și combine românești. În acel an a accesat primele fonduri europene pentru dotarea cu utilaje, care i-au permis aproape să-și dubleze portofoliul de suprafețe de la un an la altul. În prezent lucrează aproximativ 7.000 de hectare.

    În paralel cu afacerea agricolă, în 1996 fermierul Valeriu Țigu și-a deschis o brutărie, care peste ani urma să devină emblematică la nivel național, fiind una dintre cele patru brutării care fac celebra „pâine de Pecica”. ”Din pâinea mea au venit și au gustat oameni din toate colțurile lumii. Am avut inclusiv grupuri organizate cu vizitatori din China, Japonia, Statele Unite, Grecia, Germania, care au fost foarte încântați de cuptorul pe care-l avem și de gustul pâinii pe care nu l-au găsit niciunde în altă parte”, spune producătorul faimoasei Pâini de Pecica.

    În 2007, Țigu și-a deschis o a doua brutărie, în Arad, producția de pâine fiind în prezent stabilizată undeva în jurul cantității de 1.500 kilograme pe zi, fiecare „pită” având între 1 și 4 kilograme.

    În 2010, Valeriu Țigu s-a înscris cu brutăria lui în Asociația Arădeanca, un ONG care reunește producătorii tradiționali din județ, unul dintre scopuri fiind atestarea şi protejarea produselor lor la nivelul Uniunii Europene, ca „denumire de origine”. Printre produsele pentru care se fac demersurile legale în acest sens se află și „pita de Pecica”.

    Elementul central al brutăriei din Pecica a lui Valeriu Țigu este vatra pe lemne: „Eu am moștenit acest cuptor și am ținut foarte mult să nu-l dărâm și să continuăm să facem pâine în el. Cuptorul nostru are în primul rând vechime, vechime de care ne-am lovit în 2008-2009, când a început aplicarea normelor sanitar-veterinare europene. Autoritățile ne cereau de fapt să ne stricăm cuptorul de aur, din care au mâncat nu doar președinții de după Revoluție, ci și Ceaușescu. Zilnic se trimitea pâine de la acest cuptor cu avionul către București. Asta mi-au spus-o mulți oameni. Doi ani de zile ne-am judecat în instanță, după care statul și-a mai diminuat din pretenții și am ajuns la o înțelegere în urma căreia noi am făcut modernizări, de la care s-a exceptat cuptorul propriu-zis. Apoi, în 2012, mi s-a propus să reprezint România la Târgul Internațional de la Berlin, cu pâinea din cuptorul pe care îmi ceruseră să-l dărâm, pe motiv că-i infect și nu e bun. Toate oficialitățile, inclusiv domnul comisar european pentru Agricultură, Cioloș, au gustat atunci din pâinea coaptă în cuptorul meu vechi”.

    În 2012, Valeriu Țigu a cumpărat și o fermă de 250 de capete de vaci din rasa Bălțata Românească și Holstein și 18 bivolițe. Laptele este livrat către procesatorul local Simultan.

    Per total grup de firme, Valeriu Țigu are 60 de angajați, are utilaje estimate la 2 milioane de euro și capacități de stocare de 10.000 de tone.

    Anul agricol trecut, adică 2017, a fost unul dramatic pentru fermier, din cauza grindinei, care i-a afectat dramatic grâul și i-a scuturat peste 2.000 de kilograme la hectar la rapiță, urmată de arșița cruntă din vară, care a făcut să aibă producții de doar 2.000 de kilograme la hectar la porumb, care-l fac pe producător să exclame: „cred că și la 1907 au avut producții mai mari decât noi”.

    Acest articol face parte din proiectul AgrointeligențaFERMIERII ROMÂNIEI


    Te-ar mai putea interesa

    Cârnații din topor, în UE. Produsul tradiţional a demarat procesul de obţinere a protecţiei europene Una dintre cele mai cunoscute fabrici de lapte din România este scoasă la vânzare! Carrefour, parteneriat cu Tazz pentru cumpărături rapide: 39 de hipermarketuri listate în aplicație

    Ultimele știri

    Oamenii de știință au creat o vacă modificată genetic care produce lapte pentru diabetici UE introduce o taxă de 95 euro/tonă la importurile de cereale din Rusia şi Belarus Indicele de împrimăvărare în regiunile agricole ale țării