Fermieri de succesFermierii RomânieiŞtiri agricole

Fermierul ALEXANDRU LUCACS testează O NOUĂ AMENDARE A SOLULUI!

Fermierul Alexandru Lukacs (67 ani) administrează societatea Creșterea și Îngrășarea Taurinelor SA (CIT SA) Santău. El lucrează 2.150 ha distribuite pe raza a 5 comune din Satu Mare, ponderea cea mai mare fiind deținută în comuna Santău. În zona sa, 40% dintre terenuri sunt acide. Din cauza specificului locului, e condamnat să trudească mai mult decât alți fermieri pentru a face pământul să-i întoarcă rod.

„Cea mai mare parte a suprafeței pe care o lucrez e cu un PH acid, între 5 și 6 și 30% din solul lucrat e sărătură. În ultimii ani, seceta care a cuprins zona în care activez, împreună cu sărătura și PH-ul acid, au afectat foarte mult culturile. Din 3 în 3 ani trebuie să folosesc amendamente, respectiv carbonatul de calciu de la Azomureș, ca să anihilăm aciditatea solului”, a declarat fermierul pentru Agrointeligența – www.agrointel.ro.

Transportul și aplicarea de amendamente sunt un proces destul de costisitor pentru fermier, motiv pentru care Alexandru Lukacs explorează posibilitatea substituirii carbonatului cu calciprill, o substanță alternativă care se administrează în cantitate mai mică, de până la 500 kg/ha, spre deosebire de carbonatul de calciu, la care volumul de muncă pentru împrăștierea celor 5-6 t/ha este mai mare.

În toamna lui 2016, Lukacs a început testarea eficacității calciprill pe două parcele experimentale de câte 50 ha, amendate în același timp, una cu calciprill, cealaltă cu carbonat de calciu.

Fermierul încă cumpănește, dat fiind că prețul de achiziție al calciprill-ului e cu 50% mai mare: „Mă costă 1,8 lei/kg, adică 900 lei/ha, spre deosebire de amendamentul de carbonat de calciu de la Azomureș, care cu tot cu transport, descărcat, împrăștiat, costă 550-600 lei/ha. Un inconvenient la carbonatul de calciu mai este că în procent de 2-3% conține azot, care contribuie la reducerea PH-ului solului. Pe de altă parte, adaosul de azot îl pot regla prin reducerea cantității de azot aplicat la fertilizare”.

Aplicarea cu strictețe a amendamentelor l-a făcut să obțină de-a lungul anilor „producții destul de bune” în 2017: „La grâu am obținut 6.700 kg/ha pe 550 ha. E o producție destul de bună, în condițiile în care solurile în zona aceasta, dincolo de problema cu PH-ul, au o fertilitate mai scăzută. Rapița am avut-o cultivată pe 200 ha și a obținut o producție medie nu foarte bună, de 2.800 kg/ha, dar cu mențiunea că am avut parcele unde am obținut și 4.000 kg/ha și altele unde am avut doar 1.000 kg/ha. Asta fiindcă solurile nu sunt permeabile pentru apă și stagnările de apă au făcut ca o parte din rapiță să piară. Atunci mi-am făcut socoteala: S-o scot? Să n-o scot? Am luat decizia să n-o mai scoatem, fiindcă dacă mai făceam o cheltuială și pentru înființarea culturii de porumb, probabil că ieșeam pe pierdere. Așa am făcut și un pic de tot de profit, doar ca să nu zic că n-am pierdut”.

Alexandru Lukacs e un mare cultivator de sfeclă, pe care o consideră „cea mai profitabilă cultură a unității noastre, în contextul subvenției pe anul trecut, de 1.073 euro/ha și o producție de peste 60 t/ha”. Fermierul alocă anual acestei culturi între 250-300 ha, cultivând-o de obicei doar pe terenurile cele mai roditoare și cu o structură bună a solului. Producțiile sunt pe măsură. În 2016, a obținut 67 t/ha, iar în acest an cifre asemănătoare. Producția e livrată fabricii de zahăr din Oradea.

Alexandru Lukacs e și președintele Asociației Cultivatorilor de Sfeclă de Zahăr pe nord-vestul României (Satu Mare, Bihor, Arad, Timiș), unde caută o soluție pentru salvarea de la închidere a fabricii orădene: „În cadrul Adunării Generale discutăm între noi pentru cumpărarea acțiunilor de la Fabrica de Zahăr. Ni s-a pus în vedere de către proprietarii nemți ai fabricii să cumpărăm, fiindcă dacă nu, dânșii o vor închide”.

Alexandru Lukacs deține un parc de utilaje bine dotat pentru nevoile fermei lui: 5 tractoare de capacitate mare, cu puteri de la 230 la 360 CP mărcile Fendt, Case IH și John Deere. Mai deține 5 tractoare de 115 CP John Deere și câteva tractoare românești folosite pentru transportul de apă și sămânță. Are și un parc de 5 combine marca Case IH (2) și Class Dominator (3).

Societatea sa deține și o stație de condiționare pentru producția de sămânță certificată de grâu, triticale și orz.

Numele fermei administrate de Lukacs „Creșterea și Îngrășarea Taurinelor SA (CIT SA) Santău” are profunde valențe zootehnice, motiv pentru care deslușim misterul. Înainte de Revoluție, ferma a fost centru regional de colectare a animalelor bolnave de TBC: „Eu sunt inginer zootehnist și lucrez aici din 1977. Atunci aveam aici 4500 de tăurași la îngrășat și o bază furajeră de 1.000 ha. Revoluția ne-a prins cu un efectiv de animale care erau la îngrășat și eram obligați să îngrășăm taurine TBC adunate la noi din tot județul, urmare a unei decizii a Partidului Comunist. După Revoluție am fost obligați să facem asanarea TBC-ului și 10 ani am avut interdicție să mai populăm ferma cu animale”. Așa că inginerul zootehnist Alexandru Lukacs, după o jumătate de viață petrecută în zootehnie, a luat-o de la zero, învățând meseria de agricultor: „Am învățat foarte mult de la alți colegi și cred că sunt la nivelul cerințelor actuale în ceea ce privește producțiile, că într-adevăr în atâția ani cunosc suprafețele și producțiile sunt destul de mulțumitoare și economice”.

Acest articol a fost publicat în cadrul proiectului AgrointeligențaFERMIERII ROMÂNIEI!


Abonați-vă GRATUIT la Agrointeligența - www.agrointel.ro!


1 comentariu

  1. FELICITARI domnilor Dan Felea din Jud. Cluj pentru eforturile depuse, pentru realizarile obtinute si domnului Alexandru Lukacs pentru amendarea terenului cu probleme si pentru productiile de pe aceste terenuri. Terenuri imbunatatite prin amendarea lor cu produsele necesare acestei activitati sunt putine in tara noastra. Doar in “vremurile celelalte”se sporea calitatea pamanturilor, era o grija mai mare pentru irigatii, suprafete de teren nisipos era redat cultivarii,….,etc. Este trist ca Ministerul Agriculturii si alte persoane care au fost numite sa se ocupe de aceste probleme manifesta putin interes .

Scrie un comentariu