Ştiri agricoleSubvenţii APIA 2018

SUBVENȚIE APIA pentru O NOUĂ CULTURĂ AGRICOLĂ! Anunțul Bruxelles despre ACEST SPRIJIN CUPLAT!

O nouă cultură la plata Sprijinului Cuplat Vegetal (SCV), subvenția cuplată de producție care se acordă fermierilor români pentru o serie de culturi alese de țara noastră și care sunt considerate în dificultate. Eurodeputatul Daniel Buda cere introducerea la plată a unei noi plante proteice, pe lângă lucernă, care să primească subvenții europene de anul viitor.

Trifoiul roșu este cultura proteică pe care europarlamentarul o propune a fi inclusă pe lista plantelor proteice și să beneficiaze de sprijin cuplat în România.

Decizia stă la Ministerul Agriculturii iar o eventuală notificare pentru reviziurea listei se culturi care se va aplica începând cu anul de cerere 2019, trebuie efectuată până la 1 august 2018 cel târziu.

Eurodeputatul Daniel Buda (stânga) este cunoscut pentru reacțiile prompte pe care le are la problemele fermierilor români

Daniel Buda spune că autoritățile române au responsabilitatea de a introduce trifoiul roșu pe lista plantelor proteice pentru ca agricultorii să beneficieze de sprijin cuplat. Acesta a adresat Comisiei o întrebare cu solicitare de răspuns scris pe tema introducerii trifoiului roșu pe lista plantelor proteice.

”Trifoiul și lucerna sunt principalele furaje de volum folosite în hrana animalelor. Cele două culturi sunt cele mai valoroase plante de nutreț, asigurând mari cantități de proteină naturală la hectar. Trifoiul roșu este una din cele mai eficiente culturi din zonele colinare umede, asigurând producții mari de masă vegetală necesară rumegătoarelor și îmbunătățește potențialul de fertilitate al solurilor pe care se cultivă. Acest soi are o palatabilitate și o valoare furajeră foarte bună datorită conținutului de proteine. De asemenea, trifoiul roșu prezintă importanță deosebită și în ameliorarea unor însușiri ale solului. Acțiunea de refacere a structurii acestuia este mai mare decât la lucernă și sparcetă”, a arătat eurodeputatul.

Trifoiul roșu se folosește în hrana animalelor sub formă de masă verde, fân, făină de fân sau nutreț însilozat

Această cultură se folosește în hrana animalelor sub formă de masă verde, fân, făină de fân sau nutreț însilozat. Recoltat la înflorire, fânul de trifoi conține circa 14,5 % proteină brută, 20,4 % celuloză brută, 22-26 mg caroten/kg furaj și cantități însemnate de vitamine (B, C, D, E etc.). Cu toate că acest tip de furaj prezintă numeroase beneficii, trifoiul roșu nu se regăsește pe lista plantelor proteice și nu beneficiază de sprijin cuplat în România.

”Am solicitat Comisiei să îmi comunice care sunt instrumentele pe care le are la îndemână pentru a îmbunătăți situația României, având în vedere că aceasta dispune pentru a introduce trifoiul roșu pe lista plantelor proteice. În răspunsul primit din partea Comisarului european pentru Agricultură, domnul Phil Hogan, acesta mi-a comunicat faptul că autoritățile statelor membre pot revizui din proprie inițiativă decizia referitoare la sprijin”, a mai spus Daniel Buda.

Phil Hogan: ”1 august – termen pentru notificarea următoarei revizuiri care se va aplica începând cu anul de cerere 2019”

În răspunsul pentru eurodeputatul român, Comisarul European pentru agricultură, Phil Hogan, a explicat că statele membre pot decide să acorde sprijin cuplat facultativ fermierilor în condițiile prevăzute în titlul IV capitolul 1 din Regulamentul nr. 1307/2013. Culturile proteice se numără printre culturile potențial eligibile.

”În concordanță cu gradul ridicat de subsidiaritate care se aplică în cazul sprijinului cuplat facultativ, este responsabilitatea statelor membre să conceapă sprijinul specific în funcție de nevoile și condițiile locale (printre altele, dificultățile și importanța diferitelor sectoare/tipuri de agricultură) și să stabilească alocările financiare corespunzătoare. În consecință, statelor membre le revine și responsabilitatea de a stabili condițiile de eligibilitate (printre altele, culturile eligibile) aferente măsurilor de sprijin. Comisia nu dispune de instrumente pentru a influența decizia unui stat membru referitoare la sprijin, atât timp cât această decizie respectă normele aplicabile ale UE, cum ar fi principiile generale ale legislației Uniunii sau condițiile mai specifice aplicabile sprijinului cuplat facultativ”, a arătat Hogan.

Autoritățile statelor membre pot revizui din proprie inițiativă decizia referitoare la sprijin. Trebuie menționat în acest sens că, în conformitate cu articolul 53 alineatul (6) din Regulamentul (UE) nr. 1307/2013, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul nr. 2393/2017, statele membre își pot revizui anual deciziile privind sprijinul cuplat facultativ. Notificarea următoarei revizuiri, care se va aplica începând cu anul de cerere 2019, trebuie efectuată până la 1 august 2018 cel târziu.

Pentru „culturile fixatoare de azot” din zonele de interes ecologic, statele membre au de asemenea competența de a stabili culturile exacte care sunt eligibile, la fel ca în cazul „culturilor proteice” în cadrul sprijinului cuplat facultativ.“

Reamintim că momentan la plata SCV intră următoarele culturi: cânepă pentru ulei și/sau fibră;  cartof timpuriu pentru industrializare;  castraveți pentru industrializare; fructe destinate industrializării: prune, mere, cireșe, vișine, caise și zarzăre; hamei; leguminoase boabe pentru industrializare/procesare: mazăre boabe și fasole boabe; lucernă; orez; legume cultivate în sere și solare: tomate pentru consum în stare proaspătă, castraveți pentru consum în stare proaspătă și/sau pentru industrializare, ardei, varză și vinete pentru consum în stare proaspătă; sfeclă de zahăr;  soia; sămânță de cartof și tomate pentru industrializare.


Abonați-vă GRATUIT la Agrointeligența - www.agrointel.ro!


Scrie un comentariu