Creșterea animalelorŞtiri agricole

FERMA DE BIVOLI: o afacere ce pare profitabilă! Care sunt însă PROBLEMELE REALE ALE UNUI CRESCĂTOR!

Afacerea cu bivoli este una dintre cele mai atractive din zootehnie. De creșterea bivolilor, a bivolițelor mai ales, se ocupă un număr restrâns de fermieri, majoritatea poziționați în zona Ardealului. Crescătorii spun că animalele par profitabile numai la prima vedere. În realitate, se pare că este mai simplu să crești vaci de lapte decât să te chinui cu bivolii.

În satul Fodora din comuna Așchileu, județul Cluj, fermierul Paul Cecan (27 de ani) a investit câștigurile din construcții pentru a duce mai departe munca și pasiunea bunicului său de a crește a animale. Tânărul a moștenit un efectiv mic de ovine și bivolițele, alegând între cele două specii să crească afacerea cu bubaline. Le asigură hrana cu o suprafață de pășune – 266 hectare și încă 160 de hectare de teren arabil. În total, de când a pornit afacerea în 2013, tânărul și-a calculat investiții de peste 300.000 de euro, bani la care anul acesta se mai adună 70.000 de euro cheltuiți pentru un tractor și o presă de balotat.

Fermă de bivolițe cu 128 de capete

”Eu am avut cinci bivolițe de la bunicul meu. Așa am început, eu de foarte tânăr am intrat în construcții. Când bunicul meu s-a îmbolnăvit, eu aveam un teren și am zis să încercăm să facem o fermă de bivolițe. Am avut cinci, am avut 10, am ajuns la 128 de capete. La un efectiv ca acesta, să nu meargă, să nu fie OK, nu mi se pare normal”, ne-a mărturisit fermierul clujean.

Creșterea bivolițelor nu îi pune probleme tânărului. Acesta apreciază că animalele nu sunt pretențioase – vara sunt scoase la păscut, iar iarna sunt ținute în fermă. Cu hrana nu sunt dificultăți, însă în comparație cu o vacă, bivolița dă mult mai puțin lapte. Nici chiar exemplarele ”premium”, cele cu super-genetică nu ating un prag de 10 litri de lapte pe zi, ne spune fermierul care a cumpărat ultima dată 40 de juninci chiar de la cel care conduce asociația crescătorilor de bivolițe din România, fermierul Călin Zanc.

Producția de lapte la bivolițe: 7 litri pe zi în ferma lui Paul Cecan

”La mine în fermă, producția medie de lapte la bivolițe este de 7 litri. Este o medie bună. Dar puțin față de o vacă. Nu știu dacă în țara asta este vreo bivoliță să dea peste 10 litri de lapte. Inclusiv la stațiuni”, spune Paul Cecan.

Completarea nutriției bubalinelor cu suplimente nu este o soluție, spune tânărul fermier. ”Cu suplimente mare lucru nu poți să faci. Nu e ca o vacă să dea 20 de litri de lapte și să îi dai ceva în plus să crească producția cu 25% și e mult. La bivoliță, dacă producția de lapte este la 5 litri și urci producția la 6 litri, nu se acoperă cheltuiala cu suplimentul”, explică Paul Cecan.

Pentru a mulge bivolițele la Așchileu s-a investit într-o sală de muls pe care fermierul a adaptat-o, echipamentele fiind create pentru a deservi o exploatație cu vaci. ”Mulsul este mai complicat la bivolițe. Animalele nu stau așa ușor să fie mulse”, ne-a explicat crescătorul care în fermă are trei angajați: unul merge la pășunat cu animalele, al doilea lucrează pe tractor și un al treilea angajat se ocupă de restul muncilor din fermă.

Prețul laptelui de bivoliță în fermă: 2,5 lei pe litru

Marea nemulțumire a crescătorului de bivolițe este prețul mic pe care îl primește pentru laptele de o calitate superioară, cu multă grăsime și proteină. ”Prețul laptelui e mic. Este 2,5 lei și grăsimea este de peste 8%. De fapt, vă spun sincer că nici nu ne socotesc grăsimea la laptele de bivoliță. Cum îl dai, așa vin să îl ia. Plus și subvenția – că toată lumea vorbește de 500-1.000 de euro, astea sunt povești. Bivolița are subvenție așa: 87 de euro subvenție națională și la controlul oficial am mai primit 160-170 de euro. Bivolița are 250 de euro subvenție dacă e în control. Vaca de lapte are din start sprijin cuplat de 400 de euro”, ne-a explicat fermierul.

Bivolul ia subvenție mai mică decât vaca

Creșterea bivolilor, activitate sprijinită de o serie de subvenții, a avut de suferit mult în ultimul an, când sumele venite de la APIA s-au prăbușit. Fermierii sunt nemulțumiți întrucât schemele suplimentare de ajutor n-au fost niciodată accesibile crescătorilor: ”Bivolul a intrat la specie în pericol de abandon – toată lumea zicea că ne dă bani în plus. Nu poți să iei banii aceia. Pentru adeverința de bivol românesc trebuie să îți cunoști trei generații pe linie de mamă, trei generații pe linie de tată. Ceea ce e absurd. Ar însemna ca atunci 15-12 ani, o junincă de-a mea ar fi fătat în fiecare an și numai vițele…asta înseamnă să cunosc atâtea generații. Acum 12 ani nici nu era Registru Genealogic la bivoli. Pe sate cine făcea așa ceva? În afară de stațiunea de la Șercaia – care am înțeles că nici la ei nu toți bivolii iau această măsură…”, ne explică fermierul cum îi este imposibil să primească sprijinul pentru bivolița românească, specie pe cale de dispariție în satele de la noi.

În afară de problemele cu subvențiile, crescătorul de bovine are mari probleme în valorificare. Dacă la lapte, un intermediar îi oferă 2,5 lei pe litru, pe partea de producție de carne, lucrurile sunt mult mai complicate. ”Vițeii n-ai unde să îi valorifici. Au preț mic – nu ai la cine să vinzi. Au carne foarte bună. Un singur client am serios, un prieten care m-a ajutat și care, la Castel Transilvania din Baia Mare gătește steak de bivol. El a băgat în meniu carnea de bivol ca să mă ajute e mine. Are cerere mare în local, dar este vorba despre un restaurant din Baia Mare care nu poate acoperi nevoile fermelor”, ne-a explicat Paul Cecan.

Un ajutor de minimis care n-a ajutat pe nimeni

Cât despre viitorul fermei sale de bivoli, fermierul din județul Cluj este indecis. Cel mai mult îl dezamăgesc politicile agricole parcă anume făcute să nu ajute crescătorul. ”Așa a fost și cu ajutorul de minimis pentru junincile de bivolițe. Ca să cumperi prin ajutorul de minimis, trebuie să cumperi bivolița aia românească – vă spun că nu sunt. Singurii care au juninci de acestea sunt cei de la Stațiunea de Cercetare de la Șercaia care are slabe șanse să vândă și, dacă vând, fiind singuri, vă dați seama la ce preț vând”, a punctat fermierul.

La finele unei zile de lucru, fermierul Paul Cecan este constant măcinat de gândul că, la numai 27 de ani, încă mai are forța și vârsta de a renunța la agricultură și a începe altă afacere. Ce îl rețin sunt însă locurile dragi, tradiția din satul său și amintirea dragă a bunicului care i-a lăsat animalele și care și-a pus speranțele că bivolii și pământul îi vor asigura nepotului, într-o zi, o viață lipsită de griji.


Abonați-vă GRATUIT la Agrointeligența - www.agrointel.ro!


1 comentariu

  1. Să facă niște cercetări de marketing, să poată ridica valoare laptelui la nivelul său adevărat.
    Plus se poate face mozzarella dacă se poate, românii veniți din Italia știu că e foarte bună și ar pune pe masă( simplă cu roșii , pe pizza, salate etc.)

Scrie un comentariu