Cum a ajuns un fost profesor de istorie din Galați legumicultor de top

Un grup de agricultori din Galați, printre care și un fost profesor de istorie, a reușit să ajungă în topul celor mai mari producători locali de ceapă și morcovi, ba chiar să iasă și la export.

Brateșleg Grup din Galați – funcționează din anul 2008 ca grup de producători, fiind recunoscut oficial în 2009 de către Ministerul Agriculturii – administrează în prezent aproximativ 300 ha de legume și 700 de hectare de culturi vegetale și deține unul dintre cele mai mari depozite de legume din zonă, realizate cu bani europeni. Investiția de la Galați, care va ajunge în acest an la 5 milioane de euro, se numără printre puținele proiecte realizate de grupurile de producători de la noi care reușește să ajungă la finalizare, ultima tranșă fiind programată pentru acest an, după cum povestește Daniel Ciuhureanu, unul dintre cei doi administratori ai grupului. Ce-i drept, au mai încercat și alții astfel de proiecte, dar n-au reușit să le ducă până la capăt.

„Am trecut de la faza de fermieri, am făcut primii pași la corporație. Noi suntem cinci asociați, dar am reușit să stăm împeună, poate și pentru că suntem rude“, glumește Ciuhureanu, un fost profesor de istorie, care a renunțat la catedră pentru munca câmpului.

Cum ajungi în hipermarket Din cele 300 de hectare, 170-180 ha sunt cultivate cu ceapă, 70-80 ha cu morcovi și 30 ha cu țelină, producția fiind livrată în mare parte (peste 70%) la „marketuri“, spune Ciuhureanu. Producția la hectar variază între 30 și 50 de tone, în condițiile în care se irigă. După mai mulți ani de încercări – s-a început cu pepeni, cartofi și vinete – în final s-a ajuns la ceapă,
morcovi, țelină și păstârnac.

„Am ales ceapa pentru că nu este un produs foarte perisabil și nu suntem presați de timp să-l vindem foarte repede, în plus, există destul loc pe piață, în condițiile în care mai mult de jumătate din consum este asigurat din import“, spune Ciuhureanu.

Ceva mai greu este la morcovi, unde și pretențiile retailerilor sunt mai mari, motiv pentru care aproximativ 20% din producție nu poate ajunge pe piață. Producătorii din Galați nu scapă din vedere nici nișele de piață, cum ar fi ceapa roșie (cașalot) sau ceapa cu frunză lungă, după cum declară legumicultorul.

Orice oportunitate trebuie exploatată. Sămânță adusă din Olanda

În ceea ce privește soiurile, acestea sunt alese în funcție de cerințele de pe piață – sămânța este adusă în general din Olanda -, iar livrarea se face atât direct, cât și prin intermediari. Dacă mare parte din legumicultori susțin că nu pot intra în supermarketuri din diferite motive, producătorii din Galați nu au această problemă, mai ales că au tot ce le trebuie pentru a face față cerințelor retailerilor, de la spălatul și sortatul legumelor până la ambalat.

Zilnic, pe poarta fermei pleacă 4-5 camioane, iar anual ajung în magazine peste 5.000 de tone de ceapă și 3.000 de tone de rădăcinoase de la grupul de producători Brateșleg. Exportul este mai mult ocazional, în țări precum Polonia sau Bulgaria, dar se poartă discuții pentru livrarea produselor și în Republica
Moldova.

Pe lângă legume, grupul de producători mai lucrează și aproximativ 700 ha cu grâu, porumb, rapiță și sfeclă de zahăr. „Chiar dacă costurile pentru înființarea unui hectar de legume sunt de până la șapte ori mai mari decât la cereale și bătaia de cap este mai mare, mergem înainte. E drept, profitul e ceva mai mic, dar trebuie să producă cineva și legume“, spune Ciuhureanu.

Noroc cu prețurile din extrasezon, pentru că altfel producătorii ar ajunge la sapă de lemn.

Articolul a fost publicat in numărul din luna iunie al revistei Agrointel.

1 Comentariu la Cum a ajuns un fost profesor de istorie din Galați legumicultor de top

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată


*