• ABONARE
  • Contact
  • Publicitate
  • Anunțuri
  • Audiență
  • Rețele sociale
  • Informații
  • Știri
  • Subvenții APIA
  • Vegetal
  • Zootehnie
  • Bursă cereale
  • Agribusiness
  • ARHIVA
  • CĂUTARE
  • Luxul de a fi țăran: Impozitarea multiplă aduce atingere dreptului la proprietate

    agrointeligenta.ro -

    Odată cu intrarea în vigoare a noului Cod fiscal, agricultorii s-au procopsit, pe lângă taxele locale, cu un nou impozit, forfetar, care-i obligă să dea bani la stat chiar dacă n-au produs nimic pe terenul pe care-l dețin. Sumele sunt egale, indiferent dacă terenul este situat în Bărăgan ori în vârful muntelui. Și pentru cei care sperau să scape, dându-și pământul în arendă s-a „inventat” un impozit, ce va intra în vigoare la începutul anului viitor.

    Deși aceste măsuri au, teoretic, scopul de a stimula cultivarea terenurilor, efectele practice se situează exact la polul opus: țăranii vor fi nevoiți să renunțe la subvențiile din fonduri europene și să lase câmpurile nemuncite, ori, în zonele în care există cerere, să-și vândă proprietățile. Specialiștii spun că dubla impozitare stabilită de Ministerul Finanțelor Publice este disimulată de termenii diferiți sub care se ascund taxele și impozitele.

    Prin OG 8/2013, modificată ulterior de Legea nr. 168/2013, statul român îi obligă pe agricultori să aibă venituri minime de câteva zeci de milioane de lei vechi la hectar, în funcție de ce cultivă. Aceste venituri se impozitează cu 16%. Această normă de venit nu face niciun fel de diferențiere în funcție de zonă, de condiții meteorologice sau de eventualele calamități. Nu ține seama nici de prețurile produselor pe piața liberă, astfel că există șanse mari ca micii sau marii fermieri, dar și țăranii ce dețin suprafețe mici, după ce plătesc muncile câmpului și impozitul pe teren, să iasă în pierdere. Cu toate acestea, sunt obligați să plătească și impozit pe un venit care nu există. Nici cei care dau terenurile în arendă nu scapă mai ușor. Plătesc impozitul pe teren, 16% din ce iau de la arendași, drept impozit pe venit, la care se adaugă, de la 1 ianuarie 2014, încă 5,5%, contribuție de asigurări sociale de sănătate.

    Ținând cont de lipsa utilajelor, a irigațiilor și de modul rudimentar în care face agricultură țăranul român, care abia își asigură subzistența din cultivarea pământului, noile reglementări lovesc exact în această categorie socială. Cu atât mai mult cu cât impozitul agricol se aplică și crescătorilor de animale. În aceste condiții, mulți dintre micii fermieri vor renunța la banii europeni primiți, ca subvenție, prin intermediul APIA și-și vor lăsa terenurile în paragină. În zonele de deal și de munte, acolo unde pământul e prost sau nu poate fi comasat în suprafețe întinse, nici asocierea nu este o soluție. Și nici investitorii nu se înghesuie. Dar acestea sunt, deja, amănunte.

    Laurențiu Baciu, președintele LAPAR: „Este un abuz al celor de la Finanțe”

    „E un impozit forfetar, care de cele mai multe ori nu se potrivește cu realitatea. Nu sunt prevăzute și condițiile extreme care pot influența aceste venituri. Avem foarte multe cazuri de acest fel. În județul Constanța, de exemplu, a fost o secetă cruntă la cele două culturi de primăvară, rapiță și grâu. Producția a fost foarte mică, dar oamenilor le-a venit hârtie de la Finanțe, că au de plată impozit pentru o producție pe care n-au realizat-o. Oricum, această sumă e fixată arbitrar, pentru că la aceeași cultură, în Suceava, se câștigă de zece ori mai puțin decât în Călărași, dar e de plată aceeași sumă. România este singurul stat din Europa în care statul impozitează banii veniți de la comunitatea europeană, ca și cum ar fi venituri obținute în România. Este un abuz al celor de la Finanțe, care nu mai știu de unde să scoată bani. Noi nu producem, dar încasăm. Guvernul n-are nicio idee, este interesat doar să adune de undeva, să-și îndeplinească obligațiile pe care le are față de pensionari și bugetari, nu-l interesează să se producă ceva. Anul acesta n-a fost un an bun, a fost mai slab decât anul trecut. Câtă vreme cheltuielile au fost mai mari decât veniturile, nu se poate spune că a fost un an bun. Noi facem un business, așa că nu contează cât de mare e grămada, contează ce valoare are. Și PIB-ul se socotește la valoare, și creșterea economică se raportează la valoare. Restul sunt anunțuri populiste, nu contează. Noua lege ne lovește pe toți, mici sau mari fermieri. Pe fiecare, în măsura în care este implicat”, a declarat Laurențiu Baciu.

    Sergiu Andon, avocat: „Legislația, primul nivel de incoerență în stat”

    „Logic, așa este, e vorba de dublă impozitare. Strict juridic, însă, e mai greu de demonstrat. Toată materia aceasta a taxelor și impozitelor e destul de confuză sub aspectul principiilor. Adică se joacă cu termenii. Unele sunt taxe, altele – impozite, în general activitatea de percepere a impozitelor și, apoi, de folosire a lor, nu este așezată constituțional și, deci, nici legal. Este, însă, superfiscalizare și are efecte negative asupra economiei. Cantitativ, legislație financiară avem chiar cu supramăsură, este chiar copleșitoare. Dar este o masă amorfă de norme, reguli, instrucțiuni, lipsită de principii, storcătoare de venituri. Primul nivel de incoerență în statul român este legislația. Încă din ’90. Legile ar trebui să se muleze pe reguli aproape naturale. La noi, fiecare majoritate crede că poate silui aceste legi naturale și să le transforme în norme juridice. Ori, acest lucru nu-i posibil”, a declarat, avocatul Sergiu Andon.

    Sursa


    Te-ar mai putea interesa

    Plăți subvenții APIA. Listă cu aproape 8.000 de fermieri care au banii în conturi Ministrul Barbu a anunțat subvențiile APIA care se achită la sfârșitul lunii mai Fermierii care vor avea săptămâna aceasta subvențiile APIA în conturi

    Ultimele știri

    Porumbul de talie mică de la STINE a fost desemnat produsul anului în SUA România ar putea avea un laborator care să efectueze analizele pentru mierea din afara UE UCPR: Produsele avicole obținut în fermele din România sunt sigure din punct de vedere al sănătăţii