• ABONARE
  • Contact
  • Publicitate
  • Anunțuri
  • Audiență
  • Rețele sociale
  • Informații
  • Știri
  • Subvenții APIA
  • Vegetal
  • Zootehnie
  • Bursă cereale
  • Agribusiness
  • ARHIVA
  • CĂUTARE
  • O tânără de 20 de ani și-a făcut fermă de prepelițe. Pasul următor: să își vândă produsele în profit

    agrointeligenta.ro -

    Afacerea cu prepelițe a început să prindă, iar dovada că este ușor să dezvolți o fermă cu aceste mici păsări este povestea unei tinere de doar 20 de ani. Karina Maria Guț din satul Mănăstire, aparţinând de comuna timișeană Birda a început să crească prepeliţe în urmă cu un an și a intrat ”în pâine” cu doar 100 de ”cioculețe”.

    Problema fermierei este, astăzi, desfacerea ouălelor și carcaselor de la crescătoria de 3.000 de prepelițe pe care a înființat-o.

    „Am citit despre această afacere pe internet şi am decis atunci să cumpăr primele păsări”, spune timişeanca, citată de renasterea.ro. Prepeliţele s-au înmulţit şi acum are peste 3.000 de exemplare.

    Zilnic adună peste 2.000 de ouă, însă cea mai mare problemă cu care se confruntă este cea a desfacerii.

    „Supermarketurile vor cantităţi mari, iar la magazinele din Timişoara cu care colaborăm vânzările sunt slabe”, se plânge fermiera.

    Nici vânzarea pe internet nu a dat succes

    A încercat să posteze şi pe internet oferte pentru vânzarea ouălor de prepeliţă, dar nici aşa nu a reuşit să atragă mai mulţi clienţi. „Bănăţenii nu ştiu că un asemenea ou e mult mai sănătos decât unul de găină şi tocmai de aceea nu prea le cumpără”, explică crescătoarea.

    În ceea ce priveşte rentabilitatea investiţiei, Karina Maria Guţ, care are doar 20 de ani, ne-a spus: „Dacă aş reuşi să vând toate producţia de ouă, afacerea ar fi profitabilă”. De creşterea prepeliţelor se ocupă toată familia. Bunicul este cel care face curăţenie în cele două încăperi în care se găsesc păsările, iar bunica, mama şi Karina Maria Guţ hrănesc prepeliţele şi procură furajul.

    Peste 1.500 de kilograme de furaj consumă micuţele păsări pe lună. Anual, o prepeliţă face cam 340 de ouă, dar numai dacă are condiţii optime, respectiv căldură şi lumină.

    În cele două săli amenajate se găsesc o mulţime de cuşti suprapuse. Prima incintă este destinată puicuiţelor, iar în cea de-a doua se află puişorii şi incubatorul. „De la prepeliţă se poate folosi aproape totul: ouăle în alimentaţia zilnică sau în tratamente naturiste, carnea este foarte căutată pentru că are un conţinut scăzut de grăsimi şi colesterol, iar gunoiul este un bun îngrăşământ”, a precizat fermiera.

    Surplusul de carne, cadou pentru vecini

    Lipsa unui abator pentru sacrificarea acestor păsări, mai ales a masculilor, este una dintre problemele cu care se confruntă Karina Maria Guţ: „Păsările sacrificate le folosim pentru consumul propriu, dar le dăruim şi vecinilor”.

    În luna aprilie, fermiera a depus un proiect pentru a primi finanţare de la Uniunea Europeană pentru înfiinţarea unei microferme, solicitând suma de 60.000 de euro, bani cu care vrea să-şi extindă afacerea.


    Te-ar mai putea interesa

    Ministrul Agriculturii încearcă să îi convingă pe fermieri să se fiscalizeze: Veți plăti impozite mai mici! Timac Agro România anunță schimbări în structura managerială a companiei La 10 ani de la lansarea brandului ADAMA, compania omologhează 5 produse noi în România

    Ultimele știri

    Fermierii se mobilizează pentru a-l ajuta pe Petre Țăroiu să-și recupereze combina luată de bancă Cod galben de vânt în 15 județe. Rafalele pot atinge 90 km/h România – primul loc în UE anul trecut la suprafața cultivată cu porumb și floarea-soarelui