Cum să faci profit în afacerea agricolă cu soia: Secretele unui cultivator care obține producții de 4 tone la hectar
Vlad Macovei -
Afaceri agricole profitabile cu soia se pot face și la noi în țară, confirmă ing. Ștefan Mihalcea, unul dintre ”veteranii” autohtoni. După mulți ani de practică, directorul tehnic de la Maria Trading a elaborat un sistem propriu de cultivare a soiei, ce îi aduce producții de 4.000 de kilograme la hectar.
Ștefan Mihalcea este este responsabil pentru ferma de la Prundu din județul Giurgiu și, dintre toate culturile, cel mai mult se mândrește cu cea de soia, la care, spune el, a descoperit secretul pentru a obține producții și de 4 tone la hectar, adică de circa trei ori mai mari decât media națională. Despre experiența sa în domeniu am aflat la confeința Donau Soja, organizată săptămâna trecută de Federația Națională PRO AGRO la București.
Cultură de bază și cultură dublă
Față de alte ferme, Ștefan Mihalcea a ales să cultive soia nu doar ca și cultură de bază, dar și în cultură dublă. ”După recoltarea orzului, în spatele combinei, vine semănătoarea pentru soia. Nu este o metodă folosită de multe unități agricole din cauză că soia în cultură dublă nu are producții așa de ridicate. La noi însă, condițiile bune de sol din lunca Dunării și umiditatea, ajută foarte mult”, explică cultivatorul de soia care este primul secret al culturii de soia. Șiretlicul lui nu poate fi însă copiat decât de cei care cultivă în zone bine irigate, cum sunt luncile marilor ape curgătoare.
Cea mai mare descoperire pe care Ștefan Mihalcea (foto) a făcut-o de când cultivă soia este una legată de combaterea buruienilor. În acest scop, el și-a creat un sistem propriu de cultivare a soiei. ”În mod normal, se lucrează bine terenul primăvara – se dă cu discul, se mărunțește și se nivelează la perfecțiune terenul. Noi nu facem așa. Dacă ar veni cineva să ne vadă, ar zice că nu știm să facem agricultură”, glumește Mihalcea.
”Noi, la fermă, când semănăm soia, în primăvară, nu facem pregătirea terenului cu lucrări mecanice, nu discuim. Nu aș spune că folosim tehnologia no-till, ci avem lucrări minime. Terenul e pregătit din toamnă, dar în primăvară nu facem lucrări. Ne permitem chiar să întârziem un pic semănatul la soia pentru că ne interesează să apară buruienile. Faptul că nu am făcut lucrări la început de an, adâncimea de semănat e făcută în așa fel încât boabele să găsească umiditate să răsară. După semănat, până la răsărire, facem ierbicidat cu Roundup sau cu trifosfat. Așa distrugem buruienile ce sunt răsărite. Chiar se și urmărește să nu facem ierbicidarea imediat după semănat”, explică Ștefan Mihalcea tehnica ce îl ajută să obțină recolte mari la soia.
Cel mai mare avantaj al fermei de la Prundu este, așa cum recunoaște și directorul ei tehnic, poziționarea în lunca Dunării, ceea ce îi asigură o umiditate optimă pentru soia. Chiar și așa, când vine vorba de adâncimea la care însămânțează, Ștefan Mihalcea spune că ia în calcul toți factorii.
”Soia pe pune la adâncime mică, de doi-trei centimetri. Patru centrimentri sunt deja mulți, se spune la carte. Noi, însă, la Prundu, am avut ani în care, după mai multe calcule făcute cu șeful meu, am semănat soia și la 10 centimetri. O astfel de adâncime nu ar avea nici o logică pentru un fermier convențional, dar noi am analizat factorii la acel moment. A fost un risc pe care ni l-am asumat. Acolo era umiditatea. Am avut noroc în acel an pentru că atunci când soia avea cotiledoanele la suprafață, a venit o ploaie aprigă. Dacă ar fi fost înainte să ajungă la suprafață, le îneca și nu mai ieșeau din pământ. Totuși, am avut mare noroc, iar precipitațiile nu au făcut decât să grăbească dezvoltarea”, mărturisește directorul pentru Agrointeligența.
”Se poate face profit și de pe unul-două hectare”
În ciuda faptului că la ferma din Prundu se cultivă soia (doar soiuri nemodificate genetic) pe 1000 de hectare în cultură de bază și alte 1500 de hecatre în cultură dublă, Ștefan Mihalcea spune că această cultură poate aduce profit și pe suprafețe mai mici. ”Se poate face profit și pe unul-două hectare. Avem proprietari vecini care cultivă soia și le merge. Ca să ai recoltă bună trebuie însă să ai teren în lunca Dunării sau poate în alte zone de luncă. Sau să poți iriga bine. Apa este cheia”, explică Mihalcea pentru Agrointeligența.
Când vine vorba despre vânzarea recoltei, Mihalcea nu are detalii, nefiind domeniul său de activitate. Știe însă că fabricile de ulei de soia, așa cum e cea de la Țăndărei, se bat pe producțiile din zona Giurgiu.
Probleme cu precipitațiile și cu dăunătorii
Cultura de soia nu are numai părți bune, dă asigurări cultivatorul care, de-a lungul anilor, a avut multe experiențe care i-au dat producțiile peste cap. Doar anul trecut, o ploaie aprigă i-a inundat 1000 de hectare. ”La cultura dublă, anul trecut, au fost ceva probleme. Am avut semănat 1500 de hectare și a răsărit foarte bine, mai ales că după semănat, la nici o săptămână a plouat și a creat condiții să răsară toată soia. După vreo trei săptămâni, spre sfârșitul lunii iunii, a venit o ploaie care, în trei zile, a fost 210 litri/mp. Am mai avut cu ani în urmă așa precipitații, dar cantitatea mare căzută în timp scurt nu a dat posibilitatea infiltrării apei în sol. A creat băltiri încât, pe teren, au apărut specii de păsări de apă, inclusiv pelicani. Aproape 1000 de ha de soia au pierit din cauză că au stat acoperite de apă. Restul de soia rămasă, în funcție de cum a rămas și cum și-a păstrat densitatea – mai mult sau mai puțin, ne-a adus producții și de aproape 3.000 de kg la ha. Media pe ce am avut atunci, cu tot cu pierderi, a fost de 1.500 de kilograme la hectar”, își amintește directorl tehnic de la ferma Prundu.
O altă problemă a cultivatorilor de soia din România sunt dăunătorii, care evoluează mai repede decât produsele menite să îi combată. În acest an, o mare teamă a fermierilor o reprezintă omida de stepă, dar nici molia de soia nu este mai prejos, mai ales că până acum, cultivatorii nu au găsit un leac sigur pentru a le opri invazia.
