• ABONARE
  • Contact
  • Publicitate
  • Anunțuri
  • Audiență
  • Rețele sociale
  • Informații
  • Știri
  • Subvenții APIA
  • Vegetal
  • Zootehnie
  • Bursă cereale
  • Agribusiness
  • ARHIVA
  • CĂUTARE
  • Fermieri de succes: Frații Cățean au pornit o afacere profitabilă cu 30 de oi, o vacă și un cal. Comisarul Cioloș i-a vizitat la recomandarea unui baci polonez cu rădăcini valahe

    agrointeligenta.ro -

    Ferma fraților Cățean, Silviu (28 de ani-medic veterinar), George (26 de ani-economist) și Ionuț (23 de ani-cascador) a fost vizitată recent de mai mulți jurnaliști străini care l-au avut “ghid” chiar pe comisarul pentru agricultură, Dacian Cioloș.  Agrointeligența a aflat de la familia de fermieri cum au reușit să devină un etalon pentru agricultura din România și care sunt secretele unui succes ce a ajuns în presa internațională.

    Cu o tradiție de aproape 300 de ani în creșterea oilor, cei trei frați, cu origini din două neamuri mari de ciobani din Țara Bârsei, au pus bazele la Rotbav, județul Brașov, unei afaceri ce a devenit, în scurt timp, nu numai profitabilă, ci și exemplu pentru investitorii în creșterea animalelor.

    “În 2013, alături de o fundație din Polonia, condusă de un baci polonez cu origini valahe, am realizat proiectul Transhumanța 2013. Prin acest proiect am reusit să îl cunoaștem și pe domnul comisar Dacian Ciolos. Prin vizita sa din martie a dorit să arate invitaților săi de peste hotare un model de fermă familială, care are un sistem inchis” a declarat, în exclusivitate pentru Agrointeligența, George Cățean.

    dacian ciolos la ferma cateandacian ciolos la ferma catean miei la ferma catean dacian ciolosDouă zerouri adăugate în 16 ani

    Povestea lor a inceput în 1998, când bunicul din partea mamei a decedat și astfel, Silviu, George si Ionut au moștenit 30 de oi, o vacă și un cal. După 16 ani, frații Cățean au adaugat câte două “zerouri” la numarul de animale primite de la bunicii lor. “Oieritul se transmite din generație în generație neîntrerupt. Am crescut de mici alături de animale și am înțeles că trebuie sa continuăm ceea ce au facut și cei dinaintea noastră. În momentul de față avem 1.100 de oi, 110 vaci și 9 cai, pământ agricol 100 de hectare, o parte în proprietate și o parte în arendă, pășune 150 de hectare”, mai George, care atunci cand vine vorba de investiție, nu poate sa spună exact despre ce sumă este vorba explicându-ne de ce.

    Investițiile nu se opresc niciodată

    “În cazul nostru nu aș putea spune despre o sumă care s-a investit. În agricultură, în special în zootehnie, investițiile nu se opresc niciodată. Cert este că tot ceea ce am obținut ca venit s-a reinvestit, plus am mai venit și cu alte surse. Până atingi un anumit prag al rentabilității, este nevoie sa susții activitatea cu surse din afară. Avantajul pe care l-am avut și îl avem este faptul că încercam sa menținem un sistem integrat inchis. Adică creșterea animalelor pentru materie primă, prelucrearea materiei prime și valorificarea în mod direct a acesteia. Partea de agricultura vine să asigure inputurile pentru fermă. Tot ceea ce se cultiva se valorifică prin furajarea aniamelelor”, a ecplicat pentru Agrointeligența George Cățean.

    Fondurile europene, o dezamăgire cruntă

    Familia Cățean a debutat în agricultură fără fonduri europene. Cu toate că au planificat, în timp, să investească mai mult în fermă, cei trei frați nu au putut beneficia de bani europeni pentru afacerea lor. Dupa ce au studiat și au pregătit strategia, punând pe hartie proiectul lor curajos, tinerii fermieri au fost dezamăgiți de răspuns.
    “In 2012 am depus două proiecte pe 112. Datorita faptului ca localitatea noastra nu face parte din zona-țintă, nu am reușit să obtinem un punctaj mai bun pentru proiecte și respectiv finantare pentru proiecte. În viziunea mea a fost o etapă destul de grea, nesigură și de durată mult prea mare. Îmi pare rău că nu am primit finanțarea, și desi suntem tineri și suntem fermeri, în momentul în care am fi meritat ceea ce este al nostru, nu am primit. Dar nu ne-am descurajat, ne-am dezvoltat în continuare, și sperăm că noul PNDR să aducă oportunități mai bune, mai sigure și adresate celor care într-adevăr le merită” își spune oful George Cățean.

    Carnati Ferma CateanHipermaketul poate fi o soluție pentru produsele tradiționale

    “Meseria de fermier este cea mai importantă din lume.Trebuie să valorificăm potențialul agricol pe care il avem. Există foarte multe informații bune, avem specialiști bine formați. O afacere cu mâncare va avea întotdeauna client”, este de părere antreprenorul brașovean.

    Datorită faptului că a studiat marketing, George Cățean a pus în aplicare o parte din cunoștințele acumulate, construind, astfel, o afacere foarte solidă. Prin seriozitate și credibilitate, cei trei frați au reușit să aibă clienți fideli dar și o rețea de distribuție a produselor lor: “Avem un magazin propriu în Brașov din 2001, unde vindem carne, brânzeturi, produse tradiționale și lapte de vacă la dozator. Pentru brânză, colaborăm în țară cu câțiva clienți, iar din octombrie 2013, am început o colaborare cu Carrefour Brașov. Avem standul propriu în înterior și mergem 3 zile pe săptamână (vineri, sambată și duminică) și ne vindem produsele, plata facându-se la caseria Carrefour”.

    Branza Ferma CateanLapte nepasteurizat, unelte de lemn, rețete de la 1412

    La ferma fraților Cățean se produc brânzeturi după aceeași rețetă pe care au folosit-o și strămoșii lor. Brânza de burduf din Țara Bârsei-Brașov este atestată documentar încă din 1412.

    ”Procesăm laptele de oaie împreună cu o parte din laptele de vacă, la fel cum faceau și înaintașii noștri. Producem astfel 9 tipuri de brânză (brânză de burduf ambalata in coaja de brad, piele de oaie sau bășică de porc), telemea de oaie, proaspată sau maturată 6 luni, caș afumat din lapte de vacă, urdă dulce, caș proaspăt de oaie, cașcaval de oaie maturat. Pentru a obține aceste brânzeturi folosim doar lapte crud (nepasteurizat) din ferma noastră, cheag, sare și uneltele traditionale din lemn. De asemenea, facem și produse din carne de oaie: Pastramă afumată, cârnați afumați sau sloi de oaie. Avem rase de oi foarte vechi, țurcană și țigaie, iar creșterea tehnologizată nu este posibilă, de aceea mulsul și tunsul se fac manual”, a mai declarat, la final, George Cățean, în exclusivitate pentru Agrointeligenta.

    Foto: Facebook/Ferma Cățean (foto credit: Dark Studio)


    Te-ar mai putea interesa

    Crescătorii de vaci și-au construit propria fabrică de lapte cu ajutorul fondurilor europene Când se seamănă semințele de roșii Plânsul viței de vie. De ce ”plânge” via primăvara

    Ultimele știri

    Un oier trage semnalul de alarmă: Samsari care iau mieii măsluiesc cântarele cu telecomanda! Îngrășăminte naturale pentru fertilizarea răsadurilor – 7 rețete simple Anunț APIA pentru toți fermierii care vor să încaseze subvenții pe hectar și animale