Cultivarea rapiței, misiune îndeplinită în Oltenia
agrointeligenta.ro -
Un an agricol bun, așa cum se anunță și 2014, poate aduce bani frumoși fermierilor care au mizat pe rapiță, o cultură recunoscută ca fiind sensibilă la secetă şi la ger. Ploile din această primăvară au dezvoltat mult culturile de toamnă, astfel că în Oltenia sunt așteptate producţii bune şi la grâu, şi la orz.
10% mai multă rapiță în Dolj
Zilele acestea, florile de rapiţă din Oltenia au început să se scuture, dar recolta se anunţă bună, potrivit publicației Gazeta de Sud. Anul acesta, există cu 10% mai multe suprafeţe agricole înfiinţate cu rapiţă la nivelul judeţului Dolj faţă de anul anterior. Potrivit Direcţiei pentru Agricultură Dolj, în toamna anului trecut au fost înfiinţate 8.260 de hectare de rapiţă.
Fermierii sunt foarte interesaţi de cultura de rapiţă, pe de o parte, datorită preţurilor foarte mari ale acestui produs, comparativ cu altele, iar, pe de altă parte, datorită faptului că se face rotaţia culturilor, obligatorie de la un an la altul.
„Dacă puneam rapiţă, câştigam!“
Unul dintre fermierii care lucrează 3.200 de hectare în Dolj, Mihai Stancu (foto mare), susţine că anul acesta se aşteaptă producţii bune la culturile înfiinţate în toamnă. „Culturile de toamnă, în proporţie de 95%, sunt în stadii avansate de vegetaţie şi numai nişte eventuale ploi în timpul recoltatului ne-ar mai putea împiedica“, a spus el.
Fermierul a explicat că nu este vorba despre o preferinţă în a cultiva rapiţă, ci „este vorba despre rotaţia culturilor. Anumite culturi au cam dispărut din zona noastră. Au dispărut culturile cu soia, iar cele de porumb mai există doar în zonele cu sistem de irigaţii şi unde nu sunt probleme cu hoţii – că este şi aceasta o problemă – şi atunci trebuie să faci rotaţia culturilor cu ceva. Atunci se preferă rapiţa, pentru că floarea-soarelui ar putea prinde mai multe perioade secetoase în vară şi poţi să ai surprize neplăcute. Rapiţa este raportată la floarea-soarelui şi are un preţ asemănător cu floarea. Din punct de vedere agronomic, este mai bine să pui rapiţă decât floarea-soarelui“, a explicat Stancu. Fermierul a mai povestit cum a pierdut în ultimii doi ani aproape 1.000 de hectare cultivate cu rapiţă, din cauza condiţiilor meteo, şi cum anul acesta şi-ar fi dorit să aibă suprafeţe mai mari înfiinţate, datorită ploilor abundente: „Anul acesta am pus, de probă, 50 de hectare de rapiţă, dar se pare că am greşit. Dacă aveam o suprafaţă mai mare, câştigam!“. Omul a mai spus că agricultura este o loterie, pentru că „este sub cerul liber şi suntem la mâna naturii“.
Stancu susţine că cea mai mare dificultate în acest an agricol, pentru culturile mari, este aceea de a efectua lucrările la timp pe câmp. „Dacă nu faci tratamentele la timp, poţi avea surprize neplăcute“, a mai spus fermierul.
Cultura la care preţul de cost se ştie dinainte…
Inginerul Marian Baronescu, doctor în agricultură, a arătat avantajele rapiţei. „Mulţi s-au orientat către rapiţă, pentru că veniturile sunt constante. Se fac contracte dinainte şi se ştie la ce preţ se va livra rapiţa. Nu ca la grâu, unde cu un an înainte au dat cu 1,10 lei kilogramul, iar anul trecut l-au dat cu 50 de bani. Deci, rapiţa este deja vândută la un preţ bine stabilit de la început şi fermierii ştiu să îşi calculeze preţul de cost de la început“, a declarat inginerul Marian Baronescu de la Perişor, care cultivă legume în solarii, dar are şi plante de cultură mare.
Rapiţa se foloseşte la fabricarea biogazului, dar mai ales în industrie. Uleiul de rapiţă este utilizat destul de mult în industria vopselelor, iar cererea tot mai mare pentru această materie primă determină creşterea constantă a preţurilor rapiţei. Pe bursele europene, rapiţa se vinde cu preţuri între 380 de euro pe tonă (la contractele cu livrare ulterioară) şi până la 410 euro pe tonă, în luna mai a acestui an. În lei, acest lucru înseamnă 1,8 lei pe un kilogram de rapiţă, în timp ce grâul are un preţ pe bursele de mărfuri de 187 de euro pe tonă, adică în moneda naţională, echivalentul a 0,82 lei pe kilogram.
Toamna se numără… producţiile din agricultură
Anul agricol pare bun, pentru că grâul, orzul, rapiţa şi alte plante s-au dezvoltat excelent, dar la fel cum cresc plantele datorită ploilor, se dezvoltă şi buruienile şi apar bolile. „Pentru cultura mare este un an bun. Deocamdată, plantele arată foarte bine, dar fermierii vor sesiza alte probleme. Ei trebuie să dea cu erbicide bune, pentru că şi bălăriile, buruienile au crescut. Au început bolile: o rugină, o mălură pitică. Nu mai vorbim de mucegaiul care este la grâu sau un atac de ploşniţe sau altele. Culturile arată foarte, foarte bine!“, a spus Baronescu.
Doljul este un judeţ preponderent agricol şi cu o suprafaţă arabilă mare. Toamna trecută au fost înfiinţate în Dolj, în total, 223.927 de hectare, majoritatea fiind cultivate cu grâu. În acest an, culturi de primăvară (porumb şi floarea-soarelui) sunt înfiinţate pe 203.843 de hectare, a spus recent directoarea Direcţiei pentru Agricultură Dolj, Delia Filimon.
Cât costă rapiţa, grâul şi porumbul pe bursele europene
Pe pieţele internaţionale, cotaţiile cerealelor şi oleaginoaselor diferă ca de la cer la pământ. Preţul rapiţei a fost de 381 de euro pe tonă pentru contractele Futures, iar în mai 2014 este cotată la 410 euro pe tonă. Preţul rapiţei este dublu faţă de cel al grâului. Grâul de panificaţie la contractele Futures scadent în noiembrie este de 187 euro pe tonă, iar preţul de tranzacţionare actual este de 214 euro pe tonă. Şi porumbul este mult mai ieftin decât rapiţa, vânzându-se la 185 euro pe tonă.
Sursa: Gazeta de Sud
