Ioan Benea, fermierul pentru care cultivarea cartofului nu are secrete: ”Nu fac excese, mă întind pe cât îmi permite plapuma”

Ioan Benea nu este doar președintele Federației Naționale a Cartofului din România, ci și un fermier care cunoaște toate secretele acestei culturi de care se ocupă de mulți ani. La un moment dat, brașoveanul ajunsese să cultive circa 1.600 de hectare cu tuberculi, dar suprafețele sale s-au redus considerabil din cauza evoluției pieței din ultimii ani.

”Fac meseria asta de peste 40 de ani, am început agricultura în Hărman şi cunosc fiecare piatră de aici. Am avut momente în care am lucrat 1.600 de hectare, la Prejmer, Săcele, însă au crescut greutăţile şi nu m-am mai putut descurca. În anii 2000 luam motorina cu aproape 20.000 de lei, adică doi lei noi, iar acum preţul este de aproape 7 lei. Cheltuielile de deplasare au crescut enorm, la fel şi cheltuielile de pază. Fermierii din străinătate nu au asemenea probleme. La noi trebuie să pui pază şi la pază. Într-o iarnă mi-au intrat unii cu ATV-urile pe semănături. Am chemat Poliţia şi mi-au spus să pun pază. Cum domnule? Şi iarna să pun pază? Adică eu îngrop în pământ 25.000-30.000 de lei/ha, statul îmi dă 120 de euro şi trebuie să-mi păzesc şi seminţele. Acum am 14 angajaţi din care 5 paznici şi doi contabili. Toate lucrările le fac numai cu doi tractorişti”, a povestit Ioan Benea într-un interviu acordat publicației brașovene Transilvania Express.

În prezent, ferma de cartofi a lui Benea numără 750 de hectare, iar fermierul evită să vorbească despre profitabilitatea unei culturi concurată agresiv de importuri. ”Nu are importanţă câştigul. Dovada se vede pe câmp şi pe diplomele pe care le-am obţinut timp de 20 de ani de activitate neîntreruptă. Am reinvestit o bună parte din profit, în fiecare an am adunat ceva la firmă, un utilaj nou, un tractor, după posibilităţi. La programe de finanţare este greu să ajungi, îţi trebuie dosar de doctorat. Încerc să mă autofinanţez, dacă am nevoie iau un leasing. Nu fac excese, mă întind pe cât îmi permite plapuma”, mai spune Benea.

În agricultură din 1974

Actualul președinte al asociației cultivatorilor de cartofi din România a intrat în branșă în 1974, lucrând la început în sistemul de stat. ”Lucram în sistemul de stat pentru că altul nu era şi aveam grijă de terenurile de la Sânpetru, Hărman, Prejmer şi Săcele. Ca să vă faceţi o idee cum se lucra pe vremea respectivă, la Săcele aveam 900 de hectare de cartofi şi în judeţ erau 41 de ferme de mari dimensiuni care aveau în total 50.000 de bovine. Numai la Hărman aveam 7.000 de bovine, iar la Prejmer erau animale tot de ordinul miilor”, povesteşte Ioan Benea care a descoperit o diferenţă esenţială în comparaţie cu anii comunismului.

„Erau un interes mai mare din partea statului, chiar dacă tehnologie nu prea aveam. Acum toată lumea şi-a luat mâna, retrocedarea s-a făcut prost, iar pământul care s-a comasat în zeci de ani este greu să-l aduni la un loc pentru a-l lucra profitabil. Practic, s-au pierdut 50 de ani în agricultura românească. Chiar şi aşa simt dragoste şi dorinţă pentru această meserie. Din păcate, trebuie să spun că lumea s-a îndepărtat de acest sector de activitate. De când am firma nu mi-a venit la poartă nici un inginer agronom să-l angajez şi aş avea nevoie”, povesteşte fermierul.

Ioan_Benea_-_pres_Asociatia_Cultivatorilor_de_Cartofi

La fel ca și în cazul celorlalți cultivatori de cartofi din România, cea mai mare apăsare a lui Ioan Benea o reprezintă importurile masive care scot de pe piață produsele autohtone. „Marfa din UE poate fi controlată şi dirijată, dar pe piaţă sunt interese de altă natură… Sunt şmecheri care falsifică produsele din Israel, Egipt sau Siria, le fac originale din Grecia sau Bulgaria şi intră în România fără taxe vamale. Am mers la piaţă şi un vânzător îmi dădea cartofi noi româneşti când noi abia începusem înfiinţarea culturi”, explică Benea o parte din sistemul importurilor ilegale.

Șmecheriile omologilor europeni

Cultivatorul de cartofi apreciază și că există ”o concurenţă neloială faţă de producătorii din UE care primesc subvenţii de 4-5 ori mai mari”: ”El produce şi vinde în România la preţ de dumping pentru a ne descuraja. Din import vine kilogramul de cartofi cu 10 bani pe factură, el îl vinde cu 15 bani în acte, adică plăteşte impozit pe profit pentru 5 bani/kg, însă în realitate marfa se vinde cu cel puţin un leu/kg”, este nemulțumirea fermierilor români care se mai încăpățânează să cultive cartof.

Cartofi_12Prețuri producătorilor, de trei ori mai mici decât în magazine

Chiar și așa, Benea spune că reușește să dea cartofi și la export, mai ales în Ungaria, marfa sa fiind apoi plasată în Germania, la preţ dublu. ”Cartoful pleacă de la noi cu un preţ de 0,8-0,9 lei/kg şi în supermarket ajunge la 2,3-2,65 lei/kg, deci de 3 ori preţul. Consumatorii ar putea să cumpere direct de la noi de la fermă”, explică acelaşi agricultor pentru care nu există cale de întoarcere.

Afacerea trebuie să meargă mai departe, spune Benea, pentru că „agricultura este ca un tăvălug care a pornit de pe un deal şi nu poţi să-l opreşti. Cum să-l opreşti? Nu ai cum. Ai recoltat, trebuie să desţeleneşti locul, să-l pregăteşti, să pregăteşti sămânţa, să fertilizezi terenul, pentru că dacă pui seminţele fără îngrăşăminte ai pus degeaba, apoi trebuie să ierbicidezi şi în final recoltatul. Este o activitate continuă. Dacă ai pierdut o zi pentru că ai plecat în week-end la relaxare poţi pierde toată producţia, toată investiţia de un an. După aceea vine problema depozitării şi a apoi cea mai importantă a valorificării. Aici intervin samsarii care şantajează să vândă la preţ mic. Dacă ai unde să depozitezi poţi vinde la un preţ mai bun. Aici trebuie să intervină statul şi ministerul agriculturii. Să susţină amenajarea de depozite, cooperative de valorificare. Trebuie să se întâmple ceva altfel producţia românească va dispărea”, explică Benea.

Foto: captură Novapress.ro, bzb.ro

1 Comentariu la Ioan Benea, fermierul pentru care cultivarea cartofului nu are secrete: ”Nu fac excese, mă întind pe cât îmi permite plapuma”

  1. Buna ziua,as dori sa il intreb pe domnul Ioan Benea ce fel de cartofi se preteaza cel mai bine pentru prajire si de unde as putea sa imi procur astfel de cartofi.E vorba de o mica afacere. Sunt din jud. Cluj. Multumesc.
    PS poate reusiti sa ma puneti in contact cu o persoana care stie cate ceva despre cartofi. Orice informatie e binevenita

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată


*