Viaţa la ţară

Văcuţa irlandeză a emigrat în România şi şi-a luat nume neaoş: Mercedesa!

După un drum de aproximativ 3.000 de kilometri, 55 de văcuţe irlandeze au ajuns la mai multe familii din Zimnicea. Deşi până acum n-au mai văzut aşa animale, localnicilor nu le e frică să le îngrijească. Pentru ei „toate vacile-s la fel”.

Chiar dacă ştiu sigur că vor primi o văcuţă în dar, localnicilor tot nu le vine să creadă. Stau şi se uită la ţarcul în care au fost aduse animalele şi încearcă să ghicească care va fi văcuţa lor, după tragerea la sorţi.

Cei mai nerăbdători sunt copiii, care se şi bucură cel mai tare. Acum vor avea acasă o văcuţă Holstein Friza – nu mai trebuie să se uite după ele în cărţi. „Sunt vaci de rasă. Sunt cele mai bune. Sunt un fel de Mercedes printre maşini, nu Logan”, gluumeşte unul din oficiali care vrea să ne facă să ne dăm seama de performanţele văcuţelor. Nu doar că localnicii au adoptat văcuţele, ba chiar unul s-a gândit să-i pună chiar numele de Mercedesa – că e vorba de clasă înaltă, nu glumă.

„Cred că vacile tot ca ale noastre sunt. Avem furaje de pe pământul nostru, avem că să-i dăm să mănânce”, spune o localnică care urmează să primească o văcuţă şi care nu pare prea impresionată de „dimensiunile” animalului. Este conştientă însă, că va da mai mult lapte şi de calitate, ceea ce pentru bugetul familiei va fi foarte bine. Se miră că o astfel de vacă dă şi 20 de litri pe zi, aşa i-a zis lumea.

Nu-i vine să creadă însă că familia ei primeşte un dar. Povesteşte că s-au trezit într-o zi cu nişte oameni acasă. Au vorbit mai mult cu soţul ei şi le-au spus că vor primi o văcuţă, dar nu prea le-a venit să creadă. Mai au acasă vreo şase vaci, câţâva viţei, un cal şi un cârlan. Animalele sunt viaţa lor, că doar de pe urma lor trăiesc. Acum că o să aibă o vacă de rasă, speră să crească şi veniturile lor, că de la cele şase vaci abia iau 50 de litri de lapte pe zi. Iar în această situaţie sunt mulţi dintre cei prezenţi la eveniment.

Drumul vacilor, din Irlanda, până la Zimnicea

Văcuţele le-au primit ca donaţie de la fermieri din Irlanda, printr-un program intermediat de Danone România şi Fundaţia Heifer România. Laptele însă pot să-l vândă oricui le dă un preţ mai bun. Singurele condiţii sunt să îngrijească vacile bine şi să doneze, la rândul lor, primele femele (viţeii îi pot păstra) obţinute altor familii din comunitate. În acest fel, darul se va multiplica, iar lanţul beneficiarilor va creşte. Conceptul a fost inventat de fundaţia irlandeză Bothar, în urmă cu două decenii: ideea este “să ajute comunităţile sărace să se ajute singure”.

Majoritatea norocoşilor de la Zimnicea şi din localităţile din jur mai au acasă unu-două văcuţe – acesta şi este unul din criteriile pentru care au fost aleşi – dar nu se compară nici pe departe cu acestea. Nu-şi fac probleme că nu ştiu să le îngrijească sau că n-au ce să le dea să mănânce.

Furajele şi le asigură de pe terenurile proprii, iar în plus, primăria le-a promis şi ceva terenuri pe care să le arendeze, dar şi o păşune. De asemenea, vor fi instruiţi cum să aibă grijă de animale, ce să le dea să mănânce sau cum să le mulgă.

Vor fi ajutaţi şi să se asocieze pentru a deveni profitabili în timp. Beneficiarii văcuţelor vor fi monitorizaţi vreo patru ani, iar dacă nu au grijă de animale le pierd.

Investiţia totală în acest program se ridică la circa 1,9 milioane de euro, sumă alocată pentru cei patru ani de derulare a proiectului, urmând ca un număr de 800 de familii să beneficieze de „darul” irlandez. În prima fază, vor intra în program gospodării din Zimnicea – judeţul Teleorman, Cocorăştii Colş – judeţul Prahova şi Belin – judeţul Covasna. Pentru a doua etapă vor fi alese alte comunităţi.


Abonați-vă GRATUIT la Agrointeligența - www.agrointel.ro!


3 comentarii

Scrie un comentariu