Și femeile fac agricultură: Alexandrina Dorobanțu lucrează 1.100 de hectare. Din ianuarie, fermiera va face profit și din peletizarea paielor de pe câmp

Instalația de peletizare a resturilor vegetale din fermă este cea mai recentă investiție făcută de Alexandrina Dorobanțu, una dintre tot mai numeroasele femei care fac agricultură în România.

La doar 34 de ani, Alexandrina a dovedit că nu este doar soția soțului său. A pornit la drum cu cunoștințe de optică, însă odată ajunsă în Teleorman, bucureșteanca s-a adaptat rapid și a decis să aibă succes în agricultură. ”Mă consider o norocoasă. Am înființat până acum șase firme și toate au profit. Sunt toate cu activități ce au legătură cu agricultura, începând, bineînțeles, de la producție vegetală”, a declarat fermiera pentru Agrointeligența.

Ajutată de soțul său, Alexandrina Dorobanțu lucrează 1.100 de hectare de teren în Teleorman, în localitatea Botoroaga din Teleorman. ”Am însămânțat 520 de hectare cu grâu, punem floarea-soarelui, vreo 160 de hectare de porumb, orz”, vorbește tânăra despre suprafața pe care o cultivă.

An de an, de pe câmp, Alexandrina aduna cantități uriașe de resturi vegetale pe care, neavând ce să facă cu ele, le toca și le băga în sol, însă o nemulțumea faptul că din această cauză, utilajele aveau nevoie de mai multă putere, ajungând să consume cu 10 litri mai multă motorină la fiecare hectar. Așa i-a venit ideea să investească într-o instalație de peletizare a resturilor vegetale, iar pentru că se află într-o zonă săracă în păduri și cu multă cultură de cereale, femeia e convinsă că va face bani și cu paiele vecinilor. ”Imediat ce am decis să vreau să facem și peleți, ne-am mobilizat și ne-am depus dosarul să accesăm fonduri europene pentru instalație, iar Măsura 312 -”Sprijin pentru crearea şi dezvoltarea de micro-întreprinderi” ni s-a potrivit ca o mănușă. Este drept că am depus dosarul în 2012 și abia acum, zilele acestea, așteptăm să ne vină utilajele. Între timp, am adunat toate paiele și ce ne-a rămas, să intrăm direct în producție din ianuarie”, declară Alexandrina Dorobanțu.

deutsche journalisten dienste Bild: 50452 instalatie de peletizare

Prețul instalației de peletizare a resturilor vegetale a fost de 219.000 de euro, iar finanțarea europeană a acoperit doar 85% din cheltuială, pentru restul fiind nevoie de un credit bancar pe care fermiera l-a obținut de la banca cu care deja lcura foarte bine – Pro Credit Bank. ”Mai luasem deja 21 de credite de la ei, mă știau. Îmi place politica lor și cred că ne completăm reciproc pentru că eu fac parte dintre persoanele care dacă știu că pe 5 au ziua de rată, prefer să plătesc pe 4, ca să nu fiu niciodată în întârziere. Cred că istoricul meu curat a făcut ca Pro Credit Bank să mă ajute și acum să cumpăr instalația de peletizare”, este convinsă femeia care, de altfel, a primit și premiul ”Inovații în agricultură” din partea instituției bancare, în cadrul Galei Top Agribusiness 2014.

DSC_0193
Alexandrian Dorobanțu și soțul ei

Profitul din producția de peleți și brichete pare asigurat pentru familia Dorobanțu, care deja a vorbit cu fermierii din zonă să le preia paiele și alte resturi vegetale. ”Din 15 ianuarie sper să începem să prelucrăm și dacă vremea va fi rece, vom avea un câștig frumos încă de la început. De fapt, sunt convinsă că investiția este profitabilă pentru că noi avem deja destulă materie primă din producția vegetală, deci costurile sunt minime”, arată Alexandrina strategia business-ului său cu peleți și brichete.

Pe site-urile de anunțuri, o tonă de peleți din resturi vegetale se vinde cu 400-500 de lei, plus TVA.

Comparativ 1 kg brichete sau peleti din paie este echivalentul a:
– 2,07 kg cherestea;
– 1,70 kg lemn de fag;
– 0,65 kg carbune;
– 1/2 mc gaz natural.



 

1 Comentariu la Și femeile fac agricultură: Alexandrina Dorobanțu lucrează 1.100 de hectare. Din ianuarie, fermiera va face profit și din peletizarea paielor de pe câmp

  1. Criza peletilor albi(din rumegus curat) a incurajat fermierii sa investeasca in peletizarea resturilor si deseurilor agricole. Laudabila initiativa, insa acestia se confrunta cu greutati in vanzarea si valorificarea acestara deoarece tehnologiile si echipamentele de incalzire cu peleti importate in Romania folosesc doar peleti DIN + sau A1 si nu permit arderea agro-peletilor. ecoHORNET a brevetat tehnologia de ardere prin incinerare la peste 1200 grade a biomasei peletizate din toate resturile si deseurile agricole, silvice, menajere organice, etc. Deasemenea echipamentele ecoHornet fabricate in peste 70 modele permit o larga aplicabilitate la nevoile fermierului ca: uscarea cerealelor, incalzirea serelor si solariilor, incalzirea sediilor, a halelor, etc falosind propriile deseuri. Laudabila este operatiune de strangere a deseurilor de pe camp, aprind astfel deteriorarea solului si poluarea. Instalatiile ecoHORNET de piroliza inalta este o solutie de valorificare superiora a deseurilor agricole tocate sau peletizate prin aceea ca trateaza termic prin descompune (cracare) cu ajutarul agropeletilor, agropeletii sau tocatura obtinand: biogaz, ulei de piroliza si biochar. O tona de peleti din paie de grau se valorifica prin aceasta tehnologie si rezulta: 180 mc biogaz, 250 litri ulei de piroliza (0,7-1 MW electric + 2- 3 MW termic) si 400 kg biochar, acesta fiind cel mai bun fertilizator cu proprietati fenomenale pentru sol (cititi TERRA PRETA)

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată


*