Un tânăr fermier a renunțat la cultura cerealelor pentru a înființa cea mai mare fermă de căpșuni din România: ”Vreau să obțin producții de 70 de tone de căpșuni la hectar, cum am văzut în Anglia”

Când a terminat Agronomia acum doi ani, Mircea Alexandru Sanda avea 22 de ani și, deși era decis să facă agricultură, nu simțea nici o atracție pentru a lucra cele 30 de hectare pe care familia sa cultiva cereale.

”Am plecat în vacanța la un prieten care lucrează în Anglia, la o uriașă fermă de căpșuni. Acolo, pe 120 de hectare de teren se cresc căpșuni în seră, iar producțiile ce se obțin sunt de neimaginat: 70 de tone de fructe la hectar și recoltează aproape tot anul. Când am ajuns și am văzut minunăția aceea de fermă am știut că vreau și eu să încep ceva identic acasă, în județul Vâlcea”, povestește tânărul fermier cum i-a venit ideea de a cultiva căpșuni.

Prima recoltă, vândută rapid unui magazin local

Întors acasă, în comuna Mateești, satul Turcești, Alexandru a început să își bată la cap părinții să nu se mai chinuie cu cultura de grâu și de porumb, ci să înceapă o afacere nouă, mai profitabilă. Așa s-a născut ferma ”3 Căpșuni”. ”La început nu eram nici eu 100% convins că va merge business-ul cu căpșuni, așa că am pus stoloni pe o suprafață de doar 40 de ari. Am obținut o producție bună, fructe mari, cu care am și mers la un magazin de legume-fructe și am bătut palma pentru toată recolta. Am realizat atunci că în județul meu, în Vâlcea, aș avea succes pentru că nu mai sunt alți fermieri care să aibă plantații de căpșun”, explică Alexandru cum a început aventura sa cu fructe.

Profitul obținut de fiul lor i-a convins și pe părinții săi să lase cultura mare pentru a investi în ferma de căpșuni a familiei. Decizia a fost luată rapid, contractul de arendă nu a mai fost reînnoit și din banii luați pe mașinile agricole au înființat primul hectar de căpșune. Totul cu tehnologie ca la carte, adică așa cum a văzut Alexandru că se face agricultură în Anglia. ”De la început am vrut o exploatație superintensivă, așa că și alegerea soiurilor din fermă a fost în acord cu acest plan de afaceri. Am mers pe Elsanta și pe Magic, care știam că dau fructe mari, frumoase, și, deși sunt sensibile la frig, dacă sunt protejate cu folie, rezistă bine și la minus 20 de grade Celsius”, declară tânărul care, din acest an a trecut și la cultivarea unui soi autohton foarte popular – Talisman românesc.

Investiție în sistemul de irigare

În privința utilajelor pe care le-a cumpărat pentru ferma de căpșuni, Alexandru spune că s-a dotat cu un tractor de 50 de cai putere, dotat cu încărcător frontal. Transportul căpșunilor se face cu o remorcă trasă de ATV. ”O investiție foarte importantă am făcut în sistemul de irigare. Apa este cel mai important lucru pentru cultura căpșunului, alături de solul nisipos-argilos”, explică fermierul care, anul viitor, își va dubla suprafața cultivată cu căpșuni. ”Ne extindem deja la 2 hectare, din care, pe jumătate de hectar vom face un solar special, cu o aerisire adaptată cultivării căpșunilor, exact așa cum am văzut în afară. Materialele le avem cumpărate și așteptăm primăvara să ridicăm solarul”, declară Alexandru.

capsuni in ferma

Contract cu marile rețele de hipermarketuri

În privința rentabilității afacerii sale cu căpșuni, tânărul din Vâlcea nu se teme de anii ce vin. Deja a semnat un contract un un lanț de hipermarketuri care îi va cumpăra producția din 2015 și deja se află în negocieri cu un al doilea lanț similar. ”Contractul pe care deja l-am semnat prevede că rețeaua de hipermarketuri îmi va prelua 60% din căpșuni la un preț care va varia în funcție de sezon și pe care îl vom negocia pe parcursul anului. La fel cred că va întocmit și al doilea contract. Până acum am avut noroc și sunt mulțumit de înțelegerile făcute pentru a-mi vinde recolta așa că nu am nici un motiv să mă tem de ce va aduce viitorul”, a declarat Alexandru pentru Agrointeligența.

Profit din vânzarea stolonilor

Între timp, pe lângă afacerea sa cu căpșuni, fermierul s-a gândit să obțină profit și din vânzarea stolonilor. A înființat o pagină de Facebook și chiar un site al fermei sale din satul Turcești – www.3capsuni.webgarden.ro. Spune că vânzările merg bine, mai ales că expediază în toată țara, ia comenzi în avans și oferă garanție că stolonii vor da rod bun de căpșuni. ”Acum sunt în perioada în care primesc comenzile până în primăvară. Anul trecut am avut și ferme la care am dat 5.000 sau 10.000 de fire, dar și persoane care au luat pentru grădină câțiva stoloni. Prețul variază de la 50 la 90 de bani, în funcție de varietatea, de dimensiuni”, explică tânărul. El mai spune și că în acest an, prețul mediu la care a reușit să vândă căpșunile a fost de 10 lei – pentru că a avut căpșuni timpurii, obținând în final o recoltă de aproape 40 de tone la hectar.



 

3 Comentarii la Un tânăr fermier a renunțat la cultura cerealelor pentru a înființa cea mai mare fermă de căpșuni din România: ”Vreau să obțin producții de 70 de tone de căpșuni la hectar, cum am văzut în Anglia”

  1. Stimate domn,
    E greu de realizat 70 tone din Elsanta iar Magic e un soi romanesc, nu este rau, dar pana la 70 de tone… mai este. Capsunul produce in Romania 15-25 tone. Daca faci mai mult are gust de capsuni de Turcia sau Spania si nu-i mai cumpara nimeni. Trebuie sa le dai de doua-trei ori ingrasaminte pe saptamana. O tehnologie corecta gasesti si pe pepinierelehida.ro
    Cu stima,
    Nelu Orlaie

  2. Stimate Domn „Capsunar”. Iti urez mult succes in activitatea desfasurata, dar fi sincer si spune ca mai mult de 25 tone/ha n-ai obtinut la soiul Elsanta in sistemul de cultura in camp.
    Eu am realizat in acest an 24,6 t/ha la (combinat) Elsanta, Sonata si Honeoye, atat pe folie cat si pe agrotextil.
    Cu stima,
    Nea Nicu
    Pentru cine doreste sa colaboram, astept mesajul dv. pe nicolaeoffice@yahoo.com
    Multumesc.

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată


*