• ABONARE
  • Contact
  • Publicitate
  • Anunțuri
  • Audiență
  • Rețele sociale
  • Informații
  • Știri
  • Subvenții APIA
  • Vegetal
  • Zootehnie
  • Bursă cereale
  • Agribusiness
  • ARHIVA
  • CĂUTARE
  • Semnal de la Vaslui: ”Fermierii ignoră fondul mutual. O cotizație costă cât un sac de grâu”

    agrointeligenta.ro -

    La început de an, fermierii ar trebui să aibă în vedere toate pericolele care le pot afecta producțiile și, implicit, afacerea agricolă, apreciază Gigel Crudu, directorul Direcţiei pentru Agricultură a Judeţului (DAJ) Vaslui. Acesta trage un semnal de alarmă privind lipsa de interes pe care agricultorii o manifestă față de de fondul mutual agricol chiar și în Moldova, unde seceta nu ocolește în niciun an cultura de grâne.

    În condiţiile în care în România nu mai există o lege în vigoare care să prevadă acordarea de despăgubiri de către stat, fondul mutual reprezintă o oportunitate pentru fermieri de a-şi proteja culturile agricole.

    Gigel Crudu, directorul Direcţiei pentru Agricultură a Judeţului (DAJ) Vaslui, a spus că nu înţelege de ce fermierii nu s-au înscris în fondul mutual, un instrument financiar foarte important în condiţiile în care culturile agricole sunt calamitate.

    „Este păcat că fermierii nu profită de existenţa acestui fond şi nu se înscriu. Poate au fost descurajaţi de prima de asigurare sau din alte motive. Acest fond este mai mult decât util pentru agricultori, mai ales că în zona noastră fenomenul de secetă apare destul de frecvent şi generează pagube important“, a spus Gigel Crudu. El arată că anul trecut erau deja asigurate peste 2 milioane de hectare de teren, fapt ce arată clar că în alte zone ale ţării fermierii sunt interesaţi de acest fond. La Vaslui, doar cinci fermieri din cultura mare au devenit membri cu drepturi depline ai fondului mutual ”Pro Agro”.

    Fermierii care vor să adere la acest fond trebuie să achite o taxă de 1.000 de lei, apoi să mai achite o cotizaţie pe suprafaţă în jur de 10 euro pe hectar.

    „Practic, dacă vor apărea fenomene naturale (îngheţ, secetă prelungită, inundaţii – n.r.) care generează pagube ce depăşesc 30% din nivelul producţiilor estimate, se face o comisie, se va calcula cât este paguba, iar respectivul fermier va fi despăgubit. Nu sunt sume mari de plată! Cu echivalentul unui sac de grâu ai plătit cotizaţia pe un hectar. Chiar nu-mi pot explica dezinteresul fermierilor în condiţiile în care Legea 381 din 2002 privind despăgubirea în cazul unor calamităţi a fost abrogată”, a mai spus Gigel Crudu.

    Fondurile necesare despăgubirilor urmau să vină în procent de 35% din cotizaţii , iar 65% din fonduri din Programul Naţional pentru Dezvoltare Rurală, finanţat din fonduri europene şi de la bugetul naţional. Ulterior, Guvernul a decis, printr-o ordonanță de urgență, ca structura să fie monitorizată de Autoritatea de Supraveghere Financiara – ASF, iar președintele acesteia urma să dea niște norme în acest sens, dar care nu au fost publicate nici până în prezent.



     


    Te-ar mai putea interesa

    Micul fermier care a inventat o mașină de însămânțat: ”Prețurile mai mici mi-au adus mulți clienți” Fermier amendat după ce și-a fertilizat terenurile cu gunoi de grajd și a creat ”disconfort olfactiv” Casa Verde 2024 – buget record pentru instalarea panourilor solare

    Ultimele știri

    Rezultate solide pentru Agricover în 2023 și peste 10.000 de fermieri în portofoliu O dronă militară a căzut în zona fermei Filipoiu din Insula Mare a Brăilei – primele imagini Au apărut, în piață, primele roșii românești. Prețul lor – dublu față de cel al cărnii