Soluții pentru grădină

Cum schimbăm ghiveciul plantelor: Trasplantarea pas cu pas pentru flori și arbuști ornamentali

Transplantarea apare ca o necesitate atunci când ghivecele ”rămân” mici, fiind nevoie să se acționeze înainte ca rădăcinile să înceapă să se brunifice. Mai multe despre această procedură, precum și modul în care se face transplantarea a fost explicat de prof. Florin Toma din cadrul USAMV.

Astfel, avem două tipuri de transplantări:
– transplantarea totală care se face la 2-3 ani în funcţie de mărimea ghiveciului şi ritmul de creştere al plantei;
– transplantarea parţială care constă în înlocuirea pământului de la suprafaţa ghiveciului. Se execută, de regulă, în fiecare primăvară.

prof Florin Tome

Când se mută plantele în alt ghiveci

Momentul optim pentru transplantare este primăvara, mai târziu, după intrarea în vegetaţie (la apariţia lăstarilor 5-6 cm, sfârşitul lui martie, aprilie-mai în funcţie de cum avem primăvara timpurie sau de zona geografică,totul fiind dictat de apariția lăstarilor). O excepție reprezintă bujorul, la care transplantarea se face numai în prima jumătate a lunii august.

Toamna se poate face transplantarea în luna septembrie, după încheierea perioadei de vegetație. ”Transplantarea toamna este foarte riscantă şi nerecomandată mai ales dacă avem un sol greu sau este o zonă supusă la geruri peste iarnă”, atrage atenția prof. Toma.

mutarea plantelor ghiveci

Transplantarea totală

Procedura:

-Se scot plantele din ghiveci.

-Se mărunţeşte pământul cuprins de rădăcini, cu grijă, pentru a nu-l dezintegra total.

-Se elimină rădăcinile moarte şi se crează o uşoară aerisire. Rădăcinile foarte lungi şi bolnave se elimină cu foarfeca sau cu bisturiul, însă nu se elimină total pământul de pe rădăcini.

Excepție facem în situația în care se remarcă prezența păduchilor ţestoşi sau lânoşi, care, în urma tratamentelor părţilor aeriene, migrează în pământ, ca şi în cazul atacului dăunătorilor asupra rădăcinilor. În această situație se îndepărteză total pământul şi se spală rădăcinile, apoi se îmbăiază rădăcinile într-o soluţie de insecticid. Trebuie avut în vedere, însă, că, în acest caz, refacerea plantei se va face mai greu și pentru ajutarea plantei, se elimină o parte din creşterile aeriene, se crează un echilibru între partea aeriană şi rădăcini.

-Plantarea în noul ghiveci se face alegând un ghiveci al cărui diametru să fie mai mare cu 2-3 centimetri față de volumul de pământ cuprins de rădăcini. Dacă se folosesc ghivece vechi, acestea se spală şi se dezinfectează, recomandarea specialiștilor fiind să se folosească ghivece ceramice, din lut ars, care permit un mai bun schimb de aer cu exteriorul şi păstrază umiditatea mai bine. În cazul folosirii lor, înainte de transplantare, ghiveciul se ţin scufundat în apă cel puţin o zi.

10003767_1004412902921132_1816766599936860989_o

-Ghivecele tebuie să aibă 2-3 găuri de scurgere, nu mai mult, iar aceste orificiile se acoperă cu cioburi de lut, spărtură de cărămidă, folie de plastic perforarată sau pietriş grosier. Astfel, pământul nu se aşează niciodată diret în ghiveci! „Dacă se folosesc cioburi, acestea se aşează cu partea curbată în sus, iar peste cioburi se aşează un strat de nisip umed (pentru a nu se scurge printre cioburi) de 1-2 cm pentru ghivecele mici şi mijlocii, iar în cazul hârdaielor de 5-6 cm, cel mult 10 cm”, explică prof. Florin Toma.

-Pământul folosit trebuie să fie ravăn, nu uscat, și să ocupe circa o treime – o jumătate din înălţimea vasului, în funţie de balotul de pământ cuprins de rădăcini la aşezarea plantei la acelaşi nivel cum a fost balotul vechi.

-Plantele se așează într-o poziție cât mai dreaptă. Astfel, cu o mână se ţine planta iar cu cealaltă se adaugă pământ de jur împrejur, rotindu-se ghiveciu pentru uniformizare, cu degetele bine răsfirate se îndeasă pământul pe margini. Se adaugă pământ până la nivel necesar şi se bate uşor cu plana pe lateral sau se bate ghiveciul pe masă, având grijă să se compacteze pământul doar la suprafață. Ca și nivel, se lasă 1-2 cm de spațiu liber până la marginea superioară a vasului, astfel încât să se facă ușor udarea plantelor.

11004627_1004407039588385_6821954325655442763_o

Înlocuirea pământului de la suprafaţă (transplantare parţială)

Se face în fiecare primăvară!

Procedura:

-Se folosește un plantator sau o lopăţică.

-Se afâneză pământul de la suprafaţă, apoi se scutură, se repetă operaţiunea până la scoaterea a cam 1/3 din pământul din ghiveci. Ceea ce rămâne se afâneză foarte bine fără ruperea rădăcinilor.

-În final se adaugă pământ nou, bogat în mraniţă, se compactează, se nivelează, planta fiind deja fixată. Dacă nu avem un pământ bogat în mraniţă, nutrienţi, se folosesc nutrienţi cu eliberare lentă.

-În cazul orhideelor, transplantarea se face cu folosirea de pământ foarte uşor cum ar fi turbă, pământ de frunze, pământ de rumeguş, coajă de copac mărunţită cu aşchii.

Pentru plantele aflate în perioada de înflorire sau imediat înainte de înflorire NU SE FAC TRANSPLANTĂRI!

Pentru plantele care înfloresc primăvara (exemplu în luna martie) transplantarea parțială se face în lunile ianuarie-februarie sau aprilie-mai. Transplantarea în perioada de înflorire deranjează înflorirea şi afectează planta! După înflorire se face transplantarea după ce au apărut creşteri noi de 5-7 cm!

După transplantare, obligatoriu de udă planta! 

”Dacă apa e scurge este bine, înseamnă că am avut pământ reavăn şi avem un drenaj bun. Dacă nu, avem pământ foarte uscat, drenaj prost sau s-a făcut o compactare foarte putenică” – prof. Florin Toma

Alte sfaturi utile

Cu ocazia tansplantării se poate face divizarea tufei, chiar dacă nu se urmăreşte înmulţirea! La plantele cu tufe bogate este obligatorie divizarea. Altfel se poate ajungerea la autosufocarea plantei şi chiar moartea acesteia. Divizarea se face bisturiul, brigeagul sau cuţitul.

Cyperus alternifolius, palmier de baltă este iubitor de foarte multă apă. Vrea apă în permanenţă în farfurie.

La celelalte plante este obligatorie scurgerea apei din farfurie! Plantele care drajonează pot dispare prin axfiere!

Cyperus alternifolius, se poate înmulţi prin butaşi de frunze. Peţiolul se scurteză şa 2-3 cm, foliolele se retează la 1-2 cm, se întoarce butaşul cu peţiolul în sus şi se pune în apă. Plăntuţele noi apărute se desprind de butaşul vechi şi se plantează ca plantă nouă.

TRANSPLANTAREA PLANTELOR DIN CÂMP, AFARĂ!

Orice plantă din câmp poate fi transplantată la 2-3 ( chiar 4) ani în funcţie de vârstă, mărime.
-scoaterea plantelor din pământ se face cu cazmaua;
-se curăţă puţin de pământ ( să nu cadă pământul în totalitate de pe rădăcini);
-se divizează în câţi lăstari avem;
-se curăţă părţile aeriene de uscături.
-se replantează la locul dorit după pregătirea prealabilă a terenului.

Sursa: Facebook.com/HortusMagicus



 

1 comentariu

Scrie un comentariu