• ABONARE
  • Contact
  • Publicitate
  • Anunțuri
  • Audiență
  • Rețele sociale
  • Informații
  • Știri
  • Subvenții APIA
  • Vegetal
  • Zootehnie
  • Bursă cereale
  • Agribusiness
  • ARHIVA
  • CĂUTARE
  • Model de fermă cu producție integrată: De la furcă la furculiță în cooperativa agricolă condusă de Dimitrie Muscă

    agrointeligenta.ro -

    Cu o producție complet integrată, ferma combinatelor agroindustriale de la Curtici și Olari – în județul Arad, sunt creația lui Dimitrie Muscă, omul care a reușit să transforme cooperativa românească în poveste de succes.

    Cu o suprafață explotată de 5.000 de hectare, Dimitrie Muscă reușește să închidă cercul de producție cu ajutorul fermelor de animale – fermă de porci, fermă de bovine de lapte și fermă de vaci de carne, dar și printr-o unitate de panificație.

    Cea mai spectaculoasă intrare pe piață a CAI Curtici este cu creșterea vacilor de carne, un sector în creștere și în care directorul cooperativei continuă să investească. Inginerul agronom Dimitrie Muscă a prins drag de vacile pentru carne. Și asta pentru că rentabilitatea este extraordinară.

    „Am cumpărat la început 140 de capete, acum am trecut de 300 de capete de taurine pentru carne. Este un lucru deosebit, oamenii încă nu au cultură suficientă pentru consumul mai sănătos de carne de vacă. Este o carne profitabilă și pentru producător, și pentru consumator. Un tăuraș care într-un an și jumă- tate ajunge la 760 de kg, pe undeva la 1,750 kg spor mediu zilnic, aduce peste 120 de milioane de lei vechi din vânzări în magazine cu kilogramul, cu suta de grame. Nu toată lumea are șansa aceasta de a consuma carne de vacă de la Curtici, pentru că doar eu le cresc și le abatorizez și fac desfacerea în magazinele proprii. Deci nu am dat la nimeni nimic, nu am rețea interpusă pentru făcut transport, pentru comercializare, pentru plasamentul producției noastre, deci totul este în «suc propriu», cum s-ar zice. În niciun an noi nu am aflat ce înseamnă pierdere și în fiecare an tot ce am câștigat am investit, de aceea ne-am dezvoltat foarte mult. Aceste investiții sunt extraordinare, odată că îți măresc productivitatea, o perfecționează și scad prețul de cost, deci ai dublu câștig”, a declarat Dimitrie Muscă pentru publicația informativă România Rurală.

    Fermă cu aproape 25.000 de porci

    În afară de vaci de carne, CAI Curtici are și o fermă de vaci cu 800 de capete și o fermă de porci la Macea. Această ultimă investiție a fost înființată în anul 1993, cu un efectiv inițial de 400 de capete, în prezent efectivul de animale ajungând la 24.500 de capete. „În ce privește creșterea porcului, noi doar cumpărăm reproducători, respectiv masculi. În sistem avem și linii pure și linii încrucișate în care există porcul comercial și porcul de abator. Am ajuns ca porcul nostru să fie bun pentru sacrificare la 165-170 de zile și tindem să mergem la 5 luni și jumătate. Sigur că nu este ușor, trebuie multă, multă disciplină, respectarea întocmai a verigilor tehnologice dar, repet, fără investiții nu se poate. Atenție, profitul anual nu îl împărțim acționarilor, toată suma o reinvestim. Ar fi foarte ușor să-i împărțim, oricine poate să facă această operațiune”, spune Dimitrie Muscă.

    În societățile conduse de Dimitrie Muscă nu a fost loc pentru intermediari în circuitul de la furcă la furculiță sau, cum se mai spune, de la pământ, de la iarbă la consumator, în farfurie.

    „Nu am lăsat pe nimeni să se interpună în circuitul de la semănatul în câmp și până la salamul din galantar sau friptura din farfurie. Avem pământ, avem producție, avem animale, avem propria fabrică de nutrețuri combinate, avem abatorizare, brutărie cu pâine atât pentru membrii asociați, cât și pentru diverși consumatori, avem și fabrică de lapte. Acesta este circuitul nostru integrat. Pentru desfacerea produselor noastre avem un adevărat eșalon de transport. Transportul se face în fiecare dimineață, când plecăm cu marfa spre magazinele proprii. De asemenea, în fiecare după-amiază banca ne adună banii, astfel nu avem probleme cu protecția lor și în același timp îi avem în cont, primind și dobândă”, declară Dimitrie Muscă.

    Profit reinvestit an de an

    „În ce privește creșterea porcului, noi doar cumpărăm reproducători, respectiv masculi. În sistem avem și linii pure și linii încrucișate în care există porcul comercial și porcul de abator. Am ajuns ca porcul nostru să fie bun pentru sacrificare la 165-170 de zile și tindem să mergem la 5 luni și jumătate. Sigur că nu este ușor, trebuie multă, multă disciplină, respectarea întocmai a verigilor tehnologice dar, repet, fără investiții nu se poate. Atenție, profitul anual nu îl împărțim acționarilor, toată suma o reinvestim. Ar fi foarte ușor să-i împărțim, oricine poate să facă această operațiune”, spune Dimitrie Muscă.

    Propriul abator

    O importantă parte a activității desfășurate în combinatele agroindustriale de la Curtici și Olari este reprezentată de industrializarea cărnii de porc și vită. Abatorul din localitatea Macea produce o gamă diversificată de preparate, începând de la carne proaspătă de porc și vită și încheind cu preparate din carne. Calitatea deosebită a produselor este dată de materia primă, mereu proaspătă, folosită în procesele tehnologice caracteristice fiecărui produs. „Povestea noastră începe în fermele de creștere a suinelor și bovinelor unde se folosesc animale cu un potențial genetic deosebit, crescute în condiții corespunzătoare de microclimat și, nu în ultimul rând, hrănite numai cu furaje de calitate”, a menționat Dimitrie Muscă.

    La abator, totul începe cu sacrificarea suinelor și a bovinelor, tranșarea, dezosarea, alegerea pieselor tranșate, a cărnii. În momentul acesta, se sacrifică în medie 5.000 de capete de suine și undeva la 150 de capete de bovine lunar. Capacitatea de producție pentru partea de preparate este de peste 10 tone zilnic, însă capacitatea totală de procesare ajunge la 15 tone pe zi.

    Procesarea cărnii după rețete tradiționale

    Produsele realizate la abatorul de la Macea sunt atât din categoria celor fierte și afumate, a specialităților, cum sunt produsele tradiționale, cât și din cea a produselor crud-uscate. Există un depozit de post-maturare pentru produsele tradiționale. Rețeta tradițională chiar este respectată, ne-a asigurat directorul general al CAI Curtici.

    „Respectăm rețetele tradiționale: carne porc lucru, pulpă, slănină tare, boia, usturoi, piper – totul este natural. Există cerere mare pentru produse tradiționale din zona Ardealului: cârnații țărănești, salamul de casă, jambonul afumat și cel de casă. La noi, afumarea se face cu fum rece din rumeguș, avem un generator de fum, producem cârnați, crenvurști, cârnați polonezi, șunci, absolut toate sortimentele, încercăm ca la toate aceste preparate să menținem un standard de calitate deosebit”, a specificat Dimitrie Muscă.

    Unitate modernă pentru producția de lactate

    Tot în comuna arădeană Macea este și fabrica de procesare a laptelui, unitatea fiind proiectată pentru o capacitate de prelucrare a 10.000 de litri de lapte/zi, lapte pentru consum și produse proaspete acidofile: iaurturi simple, iaurturi cu fructe, sana, brânză proaspătă, smântână, cașcaval, telemea, brânzeturi topite, brânzeturi afumate, mozzarella etc. Unitatea dispune de două secții, dotate cu utilaje performante, conforme cu standardele UE, secția pentru realizarea produselor proaspete și secția pentru obținerea brânzeturilor. Laptele care intră în fabrică este adus în cisternă, nu ia contact deloc cu aerul. Laptele care ajunge la fabrică are între 3 și 4 grade.

    De la telemea de Mozzarela

    „Noi colectăm laptele de la ferma noastră de la Dorobanți și de la un mic centru de colectare de la Olari, unde este adus de fermierii din localitate. Pasteurizăm laptele la 73 de grade Celsius și prin conducte este transportat la secția de brânzeturi. În prezent, ambalăm laptele la pungă, materia primă o pasteurizăm la 93 de grade, din pasteurizator iese la o temperatură de 5-6 grade, iar în spațiile de răcire se continuă răcirea până la 4 grade. Și de aici ajunge în pungă. Avem utilajul necesar special, capabil să formeze punga de un litru. Trebuie să precizez că la noi nu există stocuri. Pe masa consumatorului ajung în jur de 28 de produse proaspete: iaurturi simple, iaurturi cu fructe în șase sortimente, smântână în trei sortimente, sana, lapte bătut, o gamă largă de brânzeturi. Dispunem de o instalație pentru ambalarea iaurturilor la pahare de 150 de grame și smântână la pahare de 200 de grame. Avem și o mașină de opărit cașul, obținem o pastă pe care o punem în forme. Producem cașcaval Dalia, cașcaval afumat, Mozzarela, brânză Trapist, brânză topită, de burduf, telemea, brânză proaspătă”, a precizat Dimitrie Muscă.

    În ceea ce privește sfera produselor de panificație, Societatea Agricolă Combinatul Agroindustial Curtici se poate mândri pe deplin cu propria brutărie din orașul Curtici. Realizate exclusiv din producție proprie, din grâu selecționat cu grijă de cei mai pricepuți morari, produsele de panificație au ajuns să câștige încrederea și aprecierea constantă a multor consumatori.

    Sursa: România Rurală – publicație informativă  gratuită susținută din finanțare europeană



     


    Te-ar mai putea interesa

    Fermierii care au pierdut prima pe cap de vacă. Calcul ANT bovine după data de referință Andrei și Oana Nicola s-au întors din Anglia pentru a-și face fermă de Angus la Porumbacu de Jos Vremea de schimbă radical. Șefa ANM anunță ploi și temperaturi cu minus

    Ultimele știri

    APIA – anunț despre plata subvențiilor ANT în conturile fermierilor Noua față a învățământului agricol: De la licee în prag de desființare la investiții de peste 43 de milioane de euro Comunele din România unde fermierii primesc subvenții APIA în plus la hectar