Pachetul de înverzire a schimbat planul de cultură în marile ferme. Laurențiu Baciu: De anul acesta cultiv și soia. Pun 100 de hectare!

Inițial, oficialii din MADR anunțaseră că o parte din subvenția pe suprafață va fi condiționată de respectarea unor norme de protejare a mediului însă, ulterior, au revenit și au spus că fermierii români vor beneficia de o perioadă de trecere de doi ani în care nu vor fi penalizați pentru lipsa unui ”pachet de înverzire”. Cei mai mulți agricultori, însă, mai ales cei mari, au luat deja măsuri și s-au orientat către culturi fixatoare de azot pe 5% din pământul exploatat așa încât, dacă apare vreo modificare dictată de la Bruxelles, să fie acoperiți.

În localitatea Damienești, în ferma de 2.300 de hectare a lui Laurențiu Baciu, caculele pentru împărțirea culturilor au fost făcute de luni bune și nu diferă cu mult față de cele din 204 sau 2013. Cu o excepție: decizia președintelui Ligii Asociațiilor de Producători Agricoli din România – LAPAR, de a cultiva soia.

poza LAurentiu Baciu LAPAR

”De obicei, păstrăm același plan anual de cultură. Ne orientăm mereu spre culturile la care avem și desfacerea asigurată, iar proporțiile se respectă an de an. Mergem pe cele patru culturi care sunt ușor de vândut: rapiță, grâu, porumb și floarea-soarelui. Începând de anul asta, dar ceva mai timid și cu câteva rețineri, vom planta și soia. Cât despre alte culturi planificate, anul acesta voi pune porumb pe 1.000-1.100 de hectare, floarea-soarelui pe 300-400 de hectare și cred că soia pe 100 de hectare. Am luat în calcul și pachetul de 5% pentru înverzire prin acea soia pe care am introdus-o, mai am în cultură lucernă și numai bine mă pot încadra în cei 5%. De fapt, lucernă am pe vreo 20 de hectare și cu cei 100 de la soia, numai bine mă pot încadra în pachetul de înverzire”, a declarat Baciu pentru Agrointeligența.

Fermierul ne-a mărturisit că a însămânțat în toamnă 300 de hectare de rapiță și 600 de hectare de grâu, însă, din păcate, la rapiță în jur de 100 de hectare le va întoarce pentru a le voi înlocui cu porumb sau soia. ”Cauzele principale pentru care am înregistrat probleme au fost legate de umiditate, iar rapița nu a avut condiții optime pentru a răsări. A răsărit undeva în luna noiembrie, a intrat în iarnă cu 2-3 frunze și a pierit”, ne-a povestit agricultorul băcăuan.

Laurențiu Baciu spune, totodată, că nu mizează niciodată pe ceva anume anul acesta, ci respectă anumite proporții care îi asigură un profit. Face hedging agricol, cu alte cuvinte. ”Sunt ani în care o cultură merge mai bine, altă cultură merge mai prost, dar păstrând aceași distribuție pierzi într-o parte, în alta câștigi mai bine și uite așa se compensează. Nu poți merge la voia întâmplării că s-ar putea să ai de pierdut”, explică Baciu. Cât despre soia, recunoaște că nu i-a fost greu să se decidă să o cultive, mai ales că el l-a bătut la cap pe fostul comisar european pentru agricultură, Dacian Cioloș, să introducă această cultură în pachetul de înverzire. ”Problema este următoarea, se cer leguminoase pentru înverzire din păcate scăzând șeptelul de taurine în special, lucerna nu mai poate fi valorificată, iar cultura este destul de pretențioasă la recoltare”, este nemulțumit președintele LAPAR.

soia 620X465

Constantin Bazon, Vrancea:
”Toți și-au cumpărat mazăre, fasole sau soia”

Cele 3.000 de hectare lucrate de Constantin Bazon sunt situate în Golești, județul Vrancea și, în proporție de 95% sunt terenuri luate în arendă. Gospodar și mereu la curent cu noutățile din sectorul agricol românesc, agricultorul a reușit, din 2005, de când a fost introdus SAPARD-ul și până în prezent, să deruleze mai multe proiecte de investiții finanțate din fondurile europene. ”Am accesat mai multe măsuri pentru utilaje agricole și spații de depozitare. Am făcut și două depozite, ultimul l-am finalizat anul trecut, având o capacitate totală de 6.500 de tone”, ne-a spus președintele Asociației de Cereale și Plante Tehnice din Vrancea.

Constantin Bazon

Despre 2015, Bazon declară că nu își face planuri multe înainte pentru că ”fiecare an este atipic și suntem extrem de expuși condițiilor meteorologice”. ”În Vrancea și implict și la mine în cultură am avut atacuri de soareci. În special în sudul județului au fost atacuri masive care au produs pagube destul de însemnate”, își amintește fermierul de 2014.

Despre culturile agricole din ferma sa, Bazon spune că va are grâu pe 1.200 de hectare, orz pe 300 de hectare, rapiță 730 de hectare, floarea-soarelui pe 200-300 de hectare și porumbul pe 600-700 de hectare. ”Toți fermierii de la noi din asociație și-au luat măsurile necesare pentru a pune o suprafață de 5% din totalul terenului agricol pentru a lua în calcul pachetul de înverzire. Ca și strategie adoptată, fermierii mei vor merge fie prin cultivarea ca strat vegetativ pe timpul iernii a unor culturi semănate în toamnă, fie prin cultivarea plantelor fixatoare de azot care contribuie la înverzire. Toți și-au cumpărat mazăre, fasole sau soia. Eu mi-am propus să cultiv anul acesta 120 de hectare cu soia. Mi-am cumpărat deja sămânța de la firma Caussade”, ne-a declarat fermierul din Vrancea. ”Încep să mă obișnuiesc cu planul de înverzire și chiar am de gând să îl iau în calcul chiar dacă anul acesta nu se va aplica nici o sancțiune fermierilor care nu-l respectă”, ne-a mărturisit Constantin Bazon.

Ilie Nicolae, Argeș:
”Nu am luat în calcul pachetul de 5% pentru înverzire”

Nu toți fermierii s-au dat peste cap pentru a investi în culturi agricole fixatoare de azot, iar Ilie Nicolae, proprietarul S.C Fructigena S.R.L Costești, județul Argeș, este un exemplu în acest sens. Totuși, are un plan B. ”Nu am luat în calcul pachetul de 5% pentru înverzire. Fermierii sunt în dilemă pentru că nu a apărut nimic oficial, sunt fermieri care deja au semănat în toamnă toată suprafața cu rapiță și grâu și înseamă să întoarcă cultura. Dacă apare ceva oficial vom pune o leguminoasă, probabil lucernă. Nu o putem valorifica ca și furaj pentru că judeșul Argeș este deficitar în sectorul zotehnic. Probabil o să mergem pe lucernă pentru sămânță”, ne-a declarat Ilie Nicolae. El are în adminstrare 1.700 de hectare pe care cultivă grâu, porumb, floarea-soarelui și rapiță. ”Voi pune din primăvară porumb pe 300 de hectare și floarea-soarelui pe 400 de hectare. În toamnă am semănat grâu pe 700 de hectare și pe restul terenului am pus rapiță – 300 ha”, ne-a spus agricultorul.

Florian Popa, Dâmbovița:
”O să punem leguminoase, dar cine le va cumpăra?”

Reprezentant al companiei cu capital spaniol Monteagro, Florian Popa este responsabil pentru culturile agricole de pe o suprafață de aproape 2.000 de hectare localizate în județul Dâmbovița, în comuna Corbi. ” Anul acesta avem 485 hectare de orz de consum și orzoiacă de bere, 487 hectare de grâu, 45 hectare de rapiță, vom pune 493 hectare de floarea-soarelui. Nu cred că vom pune porumb anul astă, probabil vom pune niște orzoiacă de primăvară dacă timpul ne permite. Referitor la pachetul de înverzire, lucrurile nu sunt clare. Nu am luat în calcul pachetul de înverzire pentru anul acesta. Probabil la anul vom lua în calcul si acest aspect, însă problema nu este că noi am fi împotriva acestui program. O să punem leguminoase, dar cine le va cumpăra?”, întreabă fermierul.

El spune că în acest an, în Dâmbovița s-a pus mai puțin grâu. ”Cauzele pentru care fermierii dâmbovițeni au renunțat la cultivare grâului sunt condițiile atmosferice înregistrate anul trecut. Au fost foarte multe ploi. La noi au căzut peste 855 de litri, total aptipic pentru că media pe 30 de ani este de 565 de litri. (…) La ieșire din iarnă avem, în cel puțin 10% din teren, fenomenul de băltire. Nu se pot aplica îngrășămintele din cauza acestor băltiri. Totuși, în ciuda acestui fapt, plantele semănate în toamnă arată destul de bine acum”, a precizat reprezentantul Monteagro.

Sandu Iosif, Brașov:
”Am în calcul să fac îngrășământ verde”

În apropierea Brașovului, la Hărman, fermierul Sandu Iosif are o fermă de 75 de hectare pe care anul trecut a cultivat inclusiv cartof. ”Se pare că nu mai există desfacere pentru această cultură. Anul acesta mă axez pe porumb și grâu”, ne-a spus agricultorul care a însămânțat grâu pe 34 de hectare și urmează să pună porumb pe 40 de hectare. Va pune, totuși, și un hectar de cartof, de dragul acestei culturi agricole. ”Pentru pachetul de înverzire am în calcul să fac îngrășământ verde, pentru că ne ajută și în refacerea structurii solului și este eficient. Dar trebuie să îți pregătești din timp sămânța, pentru că dacă cumperi sămânță de mazăre de la o formă specializată te costă mult mai mult. (…) La ieșirea din iarnă, grâul se prezintă destul de bine, s-ar vedea un an bun, pentru că rezerva de apă din sol este destul de bună, de mult nu am mai avut așa de multă apă. (…) Este adevărat că în toamnă am avut un atac de rozătoare, dar cred că am scăpat datorită ploilor și a înghețului și dezaghețului. Asta îi termină pe soricei”, este optimist brașoveanul.

Marian Popa, Teleorman
”Muștarul este cea mai bună variantă”

Un fermier optimist este și Marian Popa, care face agricultură pe 1.500 de hectare în nordul județului Teleorman, în localitatea Scurtu Mare. ”Am pornit în toamnă cu 600 de hectare de grâu și cu 400 de hectare de rapiță. Se pare că la cultura de rapiță avem o problemă din cauza excesului de umiditate. Este posibil să se diminueze suprafața afectată care va fi ulterior însămânțată cu floarea-soarelui”, ne-a spus agricultorul, care adaugă: ”Pe zonele unde terenul prezintă pantă, cultura de rapiță este salvată, pe celelalte zone a putezit rădăcina și va trebui reînsămânțată. Probabil voi ajunge anul acesta la 600 hectare de floarea-soarelui. Voi pune porumb pe circa 200 de hectare. Sperăm să fie un an favorabil. Îmi doresc producțiile de anul trecut, am obținut la floarea-soarelui 3.800 de kilograme la hectar, la porumb 10.000 de kilograme la hectar, iar la grâu am făcut 5 tone la hectar”, a spus fermierul pentru Agrointeligența.

Pentru cei 5% pentru pachetul de înverzire, Marian Popa se gândește să pună muștar. ”Am văzut că în Germania se pune muștarul pentru îngrășământ verde și mi se pare ceva inedit, am luat serios în calcul această plantă pentru pachetul de înverzire. Muștarul este cea mai bună variantă pentru că dacă am văzut că în Germania merge bine această cultură, nu trebuie să mai fac eu teste. Cel mai important lucru este că intră o cantitate mică de sămânță la hectar: doar 4-5 kilograme. Este o cultură mai ușor de întreținut și cu cheltuieli de înființare reduse”, spune agicultorul care subliniază, însă, că ”fermierii, în general au o deficiență: dacă a mers o cultură bine în anul precedent, în anul următor toată lumea punea cultura respectivă”. ”Eu nu mă ghidez după efectul de turmă”, este categoric Marian Popa.

Trei 3 practici agricole ”verzi”

1.Diversificarea culturilor sau rotația culturilor
– cel puţin două culturi diferite pe suprafețele cuprinse între 10 şi 30 hectare, iar cultura principală să acopere maximum 75 % din terenul arabil;
– cel puţin trei culturi diferite pe suprafețele de peste 30 de hectare, iar cultura principală să acopere maximum 75 % din terenul arabil, respectiv principalele două culturi să acopere împreună maximum 95 % din terenul arabil;
2.Menţinerea pășunilor permanente existente
3.Prezenţa unei zone de interes ecologic pe suprafaţa agricolă
Fermierii ale căror exploatații sunt mai mari de 15 ha se asigură că, începând cu anul 2015, minimum 5% din terenul arabil declarat include una sau mai multe dintre zonele de interes ecologic de mai jos:
a) terase;
b) elemente de peisaj – garduri vii/fâșii împădurite; arbori izolați, arbori în grup/ pâlcuri arbustive din zona de câmpie sau arbori în aliniament; margini de câmp; iazuri; rigole;
c) zone tampon situate pe marginea apelor curgătoare sau stătătoare;
d) zone cu specii forestiere cu ciclu scurt de producție;
e) terenuri agricole împădurite;
f) zone cu strat vegetal;
g) zone cu culturi fixatoare de azot (soia, lucernă, mazăre, fasole, etc.).

Potrivit secretarului de stat în MADR George Turtoi, dar și a actelor normative aprobate sau în dezbatere publică, nerespectarea pachetului de înverzire în anul 2015 nu atrage sancțiuni pentru fermeri, fiind în discuție obligativitatea lor după următorul an sau doi ani.

Conform datelor furnizate recent de Ziarul Financiar, se estimează că anul acesta România va avea o suprafață de 110.000 de hectare cultivate cu soia. 



 

1 Comentariu la Pachetul de înverzire a schimbat planul de cultură în marile ferme. Laurențiu Baciu: De anul acesta cultiv și soia. Pun 100 de hectare!

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată


*