• ABONARE
  • Contact
  • Publicitate
  • Anunțuri
  • Audiență
  • Rețele sociale
  • Informații
  • Știri
  • Subvenții APIA
  • Vegetal
  • Zootehnie
  • Bursă cereale
  • Agribusiness
  • ARHIVA
  • CĂUTARE
  • Laurențiu Baciu, LAPAR: Majoritatea fermierilor vor avea pierderi de 40% la rapiță și de 50% la grâu. Ne punem speranțele în porumb și floarea-soarelui

    Gabriela Gimbășanu -

    Situația culturilor agricole însămânțate în toamna lui 2014 este precară, a declarat pentru Agrointeligența Laurențiu Baciu, președintele Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România. La rândul său fermier în județul Bacău, liderul se teme că anul agricol 2015 este pe jumătate compromis, existând speranțe reduse ca producția la grâu și rapiță să depășească două tone la hectar.

    Analizând situația din teren, Laurențiu Baciu a constat că la culturile de toamnă, fermierii se confruntă cu o situație jalnică. Pe de o parte, condițiile meteo total neprielnice au dus la întoarcerea culturilor de rapiță, iar de cealaltă parte, imposibilitatea fermierilor de a cumpăra îngrășăminte a determinat apariția unor suprafețe extinse de grâu insuficient dezvoltat.

    “Grâul și rapița, cele două culturi de bază însămânțate în toamnă, se prezintă destul de prost în teren. La grâu s-a întârziat intrarea în vegetație din cauză temperaturilor foarte scăzute și în cele mai multe zone din țară sunt probleme din cauza lipsei de hrană, adică nu au avut suficienți nutrienți în sol, iar fermierii nu au banii pentru a aplica o tehnologie modernă de cultură. Sunt suprafețe întinse de grâu în țară pe care nu știu dacă producătorii agricoli vor realiza un maxim de 1.500 de kilograme la hectar”, a declarat pentru Agrointeligența, Laurențiu Baciu, președintele LAPAR.

    Două săptămâni de întârziere la lucrările agricole de primăvară

    La Damienești, în ferma de 2.300 de hectare a lui Laurențiu Baciu, situația este similară.

    ”În ceea ce privește înființarea culturilor de primăvară, din cauza condițiilor meteo avem până la această oră însămânțată circa 50% din suprafața ocupată cu culturile de primăvară: floarea-soarelui și porumb. Pe întreaga campanie agricolă avem o întârziere de două săptămâni din cauza temperaturilor scăzute și excesului de umiditate. Și stadiul de dezvoltarea al grâului este în urmă tot cu cel puțin două săptămâni”, se arată îngrijorat agricultorul.

    Rapiță va avea producție bună doar în sudul țării

    Fermierul a remarcat că rapiță arată bine doar în partea de sud a României și doar acolo unde nu a fost inundată de ploile însemnate din martie. În Moloda, Baciu apreciază că peste 90% din suprafața cultivată cu rapiță a fost întoarsă încă din toamnă, când cantitatea de apă din sol nu a putut facilita răsărirea plantelor.

    Nici cultura de grâu nu arată prea bine. Sunt de vină, pe de o parte, condițiile meteo, iar pe de altă parte faptul că agricultorii nu a avut suficiente resurse pentru a investi în nutriția necesară plantelor din câmp.

    Nu se mai poate face nimic

    Laurențiu Baciu spune că fermierii nu își vor recupera investiția făcută în toamnă și că pierderile se vor ridica la 40% la rapiță și de aproape 50% la grâu.

    ”Nu se mai poate schimba nimic cu ce s-a pierdut ca producție la grâu. De acum mari minuni nu se mai pot face. După ce am studiat situația din teren, eu cred că anul acesta vom avea o producție maximă de 2.000 de kilograme la hectar la grâu și rapiță. După felul în care se prezintă aceste culturi în câmp, vom reuși să ne recuperăm 60% din ce am investit pentru cultura de rapiță, iar la grâu vom reuși să recuperăm 45-50% din investiție. Fermierii nu își pot recupera aceste pierderi, doar natura te poate ajuta în condițiile în care putem spera că va fi un an foarte bun pentru porumb și vom obține producții mari care să ne ajute să recuperăm din pierderi”, ne-a spus agricultorul băcăuan, despre pierderile pe care le vor înregistra fermierii la sfârșitul campaniei.

    Plata la timp a ultimelor plăți pe suprafață ar fi putut salva grâul

    Președintele LAPAR crede că dacă fermierii își primeau la timp subvențiile de la bugetul de stat – ajutoarele naționale tranzitorii de 19-20 de euro/ha, probabil aveau posibilitatea să își cumpere îngrășăminte și să salveze măcar cultura de grâu.

    “Este vizibil că acolo unde fermierii au avut resurse financiare și au făcut o fertilizare corespunzătoare, lucrurile stau mult mai bine. Grâu arată mult mai bine și cu siguranța ei vor reuși să obțină o producție bună, astfel încât să reușească să-și recupereze măcar cheltuielile. Grâul s-a dezvoltat corespunzător acolo unde a avut o temperatură optimă și aici mă refer la partea de sud și în celelalte zone arată bine la cei care au avut resurse financiare să aplice o fertilizarea corectă” – Laurențiu Baciu, președintele LAPAR.



     


    Te-ar mai putea interesa

    Grâu semănat pe 21 decembrie. Wladimir Boboschko, Etufarm: Sunt riscuri, ca la orice lucrare Piața grâului după suspendarea importurilor din Ucraina. Prețul pe tonă la fermieri Piața cerealelor, acaparată de Rusia. Egiptul a mai cumpărat 480.000 de tone de grâu rusesc

    Ultimele știri

    Drone profesionale, eficiente și performante în portofoliul Agricover, pentru fiecare tip de fermă Ajutor de stat pentru fermierii care au pierderi din cauza prețului mic la cereale Alertă meteo de ploi, rafale de vânt și precipitații mixte până joi seara