• ABONARE
  • Contact
  • Publicitate
  • Anunțuri
  • Audiență
  • Rețele sociale
  • Informații
  • Știri
  • Subvenții APIA
  • Vegetal
  • Zootehnie
  • Bursă cereale
  • Agribusiness
  • ARHIVA
  • CĂUTARE
  • Povestea dulcețurilor din Poiana Fermecată: La Bughea de Jos, sâmburii cireșelor amare se scot cu acul și șerbetul se amestecă cu lingura de lemn

    Gabriela Gimbășanu -

    Afacerea cu dulcețuri și siropuri tradiționale ia avânt în România, unde gospodinele pricepute și care au o experiență vastă în obținerea acestor conserve de fructe și legume își încep mici business-uri de familie din vânzarea acestor produse.

    Diferențierea pe piață este esențială în debutul unei astfel de afaceri, lucru înțeles de Ramona Pârvu, administratorul brandului Poiana Fermecată, din Bughea de Jos, Argeș. Micuța fabrică este cunoscută pe piață pentru că oferă clienților o gamă de produse diversificată: de la dulcețuri fără nici un adaos de zahăr, la șerbet cu gustul copilăriei.

    421417_10200398212533271_53528790_n

    “De patru ani am demarat proiectul, la început cu pași foarte mărunți. Făceam doar șase produse, iar astăzi avem 30 de produse pe care le comercializăm sub marca “Delicatese din Poiana Fermecată”. Chiar și cu un portofoliu mai mare de produse, am rămas la același stadiu în care totul se face manual, totul se face în casă, fără nici un adaos industrial. De exemplu, pentru dulceața de cireșe amare, scoatem sâmburi cu acul, așa cum se făcea odinioară. Șerbetul copilăriei se face cu lingura de lemn, la foc domol”, a declarat pentru Agrointeligența Ramona Pârvu, administratorul firmei Poiana Fermecată.

    Fructe culese din pădure

    Pentru un gust cât mai natural și pentru o experineță gustativă unică, cei de la Poiana Fermecată au decis să folosească fructe din flora spontană: afine, zmeură, mure, fragi, merișor, dar și ingrediente exotice, cum ar fi ghimbirul.

    “Toate fructele pe care le folosim la siropuri, dulceață și șerbet sunt din flora spontană, toate sunt de pădure, nu este nimic de cultură, chiar și merișorul este de la noi din țară. În primă fază, mergeam noi și le culegeam, acum le cumpărăm de la cei care fac asta întrucât avem nevoie de cantități mai mari decât foloseam la început. Avem persoane care ne culeg fructele, iar noi mergem seara și le luăm, iar a doua zi procesăm fructele sub formă de dulceață sau sirop”, ne-a vorbit proprietara afacerii cu dulcețuri.

    Ramona Pârvu a sublinat faptul că, pentru dulceața de nuci verzi și cea de cireșe cu mentă își procură materia primă de la oamenii locului care au mici plantații.

    serbet romanesc

    Dulcețurile și siropurile din Poiana Fermecată se fac în familie.

    “Noi avem produse făcute din fructe, realizate în mod tradițional. Este o afacere de familie, mama mea, Florentina Rădulescu, este cea care se ocupă de procesarea fructelor, ea stă în spatele acestor minunății pe care noi le vinde. Eu sunt cea care se ocupă de tot ce înseamnă vânzare. Ceva mai inedit, avem o gamă de produse fără zahăr, pentru care folosim doar sucul de mere pe post de îndulcitor”, ne-a spus Ramona Pârvu.

    Clienții caută produse tradiționale

    Preocuparea oamenilor pentru un stil de viață sănătos a crescut și clienții caută din ce în ce mai mult gustul dulcețurilor din copilărie. “Noi am cochetat cu ideea de a produce ceva tradițional. A fost un moment în viață în care am hotărât să pornim pe drumul acesta și am luat o decizie foarte bună. Oamenii încep ușor, ușor să aprecieze aceste produse naturale. În ultima perioadă de timp a crescut preocuparea oameniilor pentru a mânca cât mai sănătos și implicit a crescut și cerearea pentru dulcețuri și siropuri facute în mod tradițional. Atunci când omul gustă o dulceață de fragi își amintește de copilărie. Este gustul pe care îl știe de la bunica, de la mama”, a adăugat administratorul de la Poiana Fermecată.

    Siropul de cătină – la mare căutare

    Oamenii au aflat despre beneficiile consumului de cătină sub toate formele și caută cu precădere siropurile și dulcețurile făcute din aceste fructe.

    “Din toată gama de produse, cele mai căutate din punct de vedere medicinal sunt siropul de cătină și cel de muguri de brad, dacă vorbim de produse delicate, atunci cele mai căutate sunt: dulceața de cireșe amare, dulceața de nuci verzi. Dacă vorbim de produse inedite, atunci cu siguranță cele mai căutate sunt: dulceața de cireșe cu mentă, cea cu ghimbir și dulceața de ardei iute. Pentru fiecare gust, avem un produs”, ne-a vorbit proprietara afacerii cu dulcețuri din Bughea de Jos.

    Argeșeanca a precizat faptul că, în portofoliul firmei, pe lângă dulcețuri și siropuri, se regăsește și tradiționala zacuscă: de ghebe, de vinete, care se face pe foc de lemne.

    382361_10200398177292390_63217651_n

    Prețuri accesibile

    Chiar dacă produsele făcute la Bughea de Jos sunt preparate după rețete, din ingrediente naturale, prețurile de comercializare sunt pentru toate buzunarele. Astfel siropurile se vând cu 10 lei sticla de 220 ml, dulcețurile și zacusca de ghebe cu 15 lei borcanul.

    Oamenii care sunt interesați de ce facem noi ne pot găsi la târguri unde ne promovăm produsele, suntem mereu prezenți la târgurile de profil cu produsele noastre. Toate informațiile și toate datele despre noi se găsesc pe borcănelele de dulceață și pe sticluțele de sirop. De acolo ne pot contacta sau de pe site-ul unde ne promovăm produsele. În București livrăm săptămânal, fără nici un cost suplimentar pentru clienții noștri, iar în restul țării livrăm prin curierat – Ramona Pârvu, administratorul de la Poiana Fermecată, din Bughea de Jos, Argeș.



     


    Te-ar mai putea interesa

    Comunele din România unde fermierii primesc subvenții APIA în plus la hectar Fertilizarea castraveților cu îngrășăminte bio – 6 rețete simple Furtuna Renata ajunge în România – sunt așteptate ploi, vijelii și temperaturi scăzute

    Ultimele știri

    MARSAT vine în sprijinul micilor fermieri care vor să își cumpere utilaje cu fonduri europene! Parlamentul European a votat simplificarea PAC cu flexibilitate pentru condițiile de mediu Stațiunea Dancu, ”pepinieră” de vaci campioane. Producția medie de lapte în ferma ”de stat”