Experimentul cu care Dimitrie Muscă vrea să-și doboare recordul personal la producția de grâu

Producțiile pe care Dimitrie Muscă le obține an de an în județul Arad sunt cunoscute în întreaga țară și au devenit etalon pentru ceea ce înseamnă o recoltă excelentă. Agrointeligența a aflat care este experimentul inedit pe care celebrul agricultor l-a pus la cale pentru acest an pentru a depăși propriul record la producția de grâu ceea, ce, mai mult ca sigur, va însemna și doborârea recordului la nivel național.

grauDimitrie Muscă deține două dintre cele mai performante ferme integrate ale României (Combinatul Agroindustrial Curtici și Combinatul Agroindustrial Olari), are o notorietate pozitivă pe care o invidiază mulți politicieni, fiind popular îndeosebi în rândul oamenilor de la țară, e un profesionist luat ca reper de marii agricultori ai țării și, în plus, e și prosper. Și totuși, nu-i ajunge. Mai vrea ceva. Dimitrie Muscă vrea să își depășească recordul personal la recolta de grâu.

Jucăria lui Dimitrie Muscă este grâul, acel bob mic pe care când îl ține-n palmă, se gândește cum l-ar putea convinge să “dea mai mult”. Dacă am vorbi de alt fermier, am înțelege această aspirație, însă nu și când e vorba de CAI Curtici, loc al producțiilor record, care în mod constant în ultimul deceniu și jumătate, nu au scăzut sub 7.000 de kg/ha.

Tehnologia care sfidează literatura de specialitate

Agrointeligența l-a întrebat pe Dimitrie Muscă ce vrea de fapt: “Anul acesta, în premieră, am însămânțat parcele și cu 830-850 plante pe metrul pătrat. Este pentru prima dată în viața mea de inginer agronom în care fac o însămânțare cu o densitate mai mare decât se spune în cărți. Nu puteam să trec prin viață și să nu am și acest experiment. Dar de ce testez eu astfel limitele grâului? Mă înțeleg foarte bine cu directorul de la Fundulea, cu Verzea și era aicea la mine, la Curtici, când m-am consultat cu el: «Ce zici, când aveam 700 de plante/mp, așa-i că putem să mai îndesim?». Zice: «Băi încearcă, hai să vedem!»”.

Dimitrie Musca CAI Curtici

Fertilizare calculată pentru fiecare plantă

Explicația lui Muscă spune că grâul nu și-a atins limitele și în condițiile unor tehnologii de cultură inteligente, producțiile pot crește cu încă 1-2 tone/ha: “Haideți să facem o treabă științifică. În teorie o plantă face un spic și un spic are 40 de boabe și are un gram. Pe metru pătrat, dacă am 700 de spice, înseamnă că am 700 de grame de grâu pe metrul pătrat. La 830-850 plante/mp, grâul nu va da mai puțin, pentru că fiecare plantă are toate condițiile. Nu e ca și fratele care dă în toamnă, în iarnă, în primăvară. Planta merge în condiții normale, pentru că toate plantele acestea sunt egale. În plus, la această densitate îți corelezi cantitatea de mâncare pe care trebuie să i-o dai. Dacă știi că o tonă de grâu consumă 25 de kg de N, 15 kg de P, 23 de K, aceste kilograme consum specific pe o tonă, le înmulțești cu 8 sau cu 9 tone, cât îți propui să obții și vezi cantitatea de îngrășăminte care este necesară. Nu dai după ureche, dai după un calcul pur matematic. Când sporesc densitatea de boabe pe metru pătrat, eu nu mai aplic o cantitate de îngrășăminte ca pentru 700 boabe/m2, ci una proporțională cu densitatea de 830-850 boabe/m2. Eu anul ăsta n-am dat nicăieri sub 550 kg de îngrășăminte complexe pe hectar”.

Pariul lui Dimitrie Muscă se bazează pe următorul raționament: “La o densitate pe metrul pătrat de 400 de plante, consider că fiecare plantă face minim un frate care se adaugă și, per total, am 800 de plante/m2. Acest frate, în orice conjunctură vine el, mănâncă și el, face 5 frunze și face spic și face boabe. Ca să ajungă în stadiul ăsta, el mănâncă nutrienți din sol aproape la fel de mulți cât planta mamă, doar că la numărul de boabe în spic, acolo ajunge doar la 25-30%, comparativ cu planta principală, adică din 40 de boabe, ajunge să aibă doar 10-12 boabe într-un spic. Deci producția e 25%, dar consumul de elemente nutritive e cât la planta mamă. Și atunci am zis: «Domne, ce mă costă de fapt pe mine să plantez din prima 800 de boabe și să aibă toate plantele același start, ca spicele să fructifice toate în mod egal, să nu mai existe acest decalaj de productivitate între planta mamă și frați?»”.

Două tone de grâu în plus la hectar

Costurile înființării unei culturi de grâu cu densitate ridicată implică costuri suplimentare generate de surplusul de îngrășăminte și de costul cantității suplimentare de sămânță: “La 800 de plante am o cantitate de 150 kg de sămânță în plus pe hectar. 150 kg înmulțit cu 1,7-1,8 lei/kg, rezultă o cheltuială în plus de 270 lei/ha. La această cheltuială unde este corespondentul ? În producție. Numai o tonă de grâu dacă am în plus la hectar la o parcelă cu 800 plante/ha și o înmulțim cu 70 de bani, am 700 de lei. Dar eu am dat exemplul minim-minimorum, pentru că în realitate faci 2 tone de grâu în plus”.

Tratamente făcute preventiv

Un alt cost suplimentar este generat de adaptarea tratamentelor la noua realitate din teren: “La o cultură cu densitatea aceasta mare pe care o avem, unde nu mai pătrunde nici aerul, nici nimic, se schimbă microclimatul și e obligatoriu să îți corelezi celelalte lucrări atunci când faci toate tratamentele pentru boli, trebuie să le faci preventiv, nu curativ. Curativ poate să fie deja prea târziu, că fenomenul se extinde deja în masă și e bai ”.



 

2 Comentarii la Experimentul cu care Dimitrie Muscă vrea să-și doboare recordul personal la producția de grâu

  1. Domnul dimitrie musca este un om deosebit, un roman adevarat de care tara are nevoie. Este un bun exemplu pentrru multi fermieri si eu personal incerc sa acumulez cat mai multe informatii de la dansul. Pacat ca nu este apreciat cum se cuvine iar noi nu putem sa avem un asemenea om care sa ne reprezinte interesele noastre ale agricultorilor. Respect domnule musca si va doresc sa aveti viata lunga si sanatate deplina sa ne puteti fi un exempu demn de urmat!

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată


*


ARIOSO