• ABONARE
  • Contact
  • Publicitate
  • Anunțuri
  • Audiență
  • Rețele sociale
  • Informații
  • Știri
  • Subvenții APIA
  • Vegetal
  • Zootehnie
  • Bursă cereale
  • Agribusiness
  • ARHIVA
  • CĂUTARE
  • Pekka Pesonen, secretarul general COPA-COGECA: Cotizația pentru organizațiile membre se negociază

    Roxana Dobre -

    Pekka Pesonen este secretarul general al COPA-COGECA și unul dintre cei mai influenți oameni din agricultura europeană. Conduce o structură de lobby pentru fermieri în care, până acum, agricultorii din România nu au avut reprezentare, deși discuțiile au fost multe, a declarat pentru Agrointeligența Pesonen, prezent astăzi la București ca speaker la ARBIO Biomass & Biogas Forum 2015.

    Întrebat de ce crede că organizațiile de fermieri români nu au reușit să devină membre COPA-COGECA, Pekka Pesonen a declarat că, în opinia sa, este vorba de un cumul de factori. ”A fost mereu un mare interes din partea organizațiilor românești să adere la COPA-COGECA, însă situația la nivel național nu a fost până acum propice succesului”, a fost diplomat fostul secretar de stat în Ministerul Agriculturii și Pădurilor din Finlanda.

    COPA-COGECA acționează pe două planuri la nivel european de reprezentare în agricultură, a ținut să precizeze Pesonen.

    ”În primul rând realizăm o poziționare la nivel european a organizațiilor din agricultură, a fermierilor. Acest lucru înseamnă că avem nevoie de participare și reprezentare din statele membre. România, cu o dimensiune considerabilă a sectorului agricol, ar putea juca un rol important în această poziționare”, a declarat pentru Agrointeligența secretarul general al COPA-COGECA. În al doilea rând, el a arătat că un beneficiu de care se bucură fermierii reprezentați la nivel european este, evident, acțiunea de lobby pe care COPA-COGECA o desfășoară în relație cu nevoile și problemele membrilor săi.

    Nu am putut rata ocazi să îl întrebăm pe liderul din COPA-COGECA și ce ar însemna, ca și costuri, participarea unei organizații românești ca membră cu drepturi depline a celei mai reprezentative structuri la nivel european: ”Costurile depind de dimensiunea sectorului agricol reprezentat și se negociază direct cu reprezentanții acelor sectoare. În pare parte, sunt cheltuieli legate de acțiunea de lobby pe care o desfășurăm, ceea ce se traduce și în cheltuieli cu personalul de la Bruxelles, care desfășoară partea tehnică și cea de reprezentare în relațiile cu instituțiile și autoritățile europene”.

    LAPAR sau PRO AGRO?

    ”Politica noastră este de a avea o relație bună cu toată lumea. Este un principiu care stă la baza activității noastre și nu se reflectă doar în relația cu organizațiile de fermieri din țările membre, ci și cu alte structuri și reprezentanți. Facem netowrking, încercăm să construim alianțe, iar în cazul României, ne concentrăm să avem relații cu cele mai reprezentative structuri și cu acele persoane care au o influență la nivel național în relație cu sectorul agricol și comunitatea de fermieri. Bineînțeles, LAPAR și Pro Agro sunt cele mai relevante organizații din sectorul agricol românesc”, a precizat pentru Agrointeligența secretarul general al COPA-COGECA.



     


    Te-ar mai putea interesa

    Preț carne 2024. Cât costă un kilogram de carne de porc cumpărată de la un mic fermier MADR lansează programul „Un tractor pe fermă” pentru fermierii până în 400 de hectare Comuna cu 5.000 de vaci. Mic crescător: Dăm laptele la procesator, suntem departe de oraș

    Ultimele știri

    Rezultate solide pentru Agricover în 2023 și peste 10.000 de fermieri în portofoliu O dronă militară a căzut în zona fermei Filipoiu din Insula Mare a Brăilei – primele imagini Au apărut, în piață, primele roșii românești. Prețul lor – dublu față de cel al cărnii