Recoltarea orzului în 2015: Fermierii din sudul țării așteaptă producții de peste 4 tone la hectar

Harvesting winter barley . Photo O'Gorman Photography.

Recoltatul orzului se apropie cu pași repezi și chiar dacă unii fermieri au furat puțin startul intrând mai devreme cu combinele în câmp, marii agricultori ai României spun că orzul mai mare nevoie de o săptămână pentru a ajunge la maturitatea deplină de recoltat, atunci când umiditatea boabelor este sub 16-17%.

Stabilit în România încă din anul 1992, italianul Piero Francisci este lider în Cooperativă Agrico Sud (afiliată LAPAR) și cultivă 2.300 de hectare în comuna Băbăița, județul Teleorman, folosind cele mai înalte standarde. Fermierul italian nu a început încă recoltarea orzului, dar analizând situația din teren estimează o producție de puțin peste 4.000 kilograme la hectar.

“Încă nu am început recoltatul la orz, cred că săptămâna viitoare o să intru cu combina în câmp. Ca și aspect, orzul arată mult mai bine decât anul trecut, asta pentru că am avut noroc săptămâna trecută ca a plouat puțin și l-a ajutat să se dezvolte. Producția de anul aceasta va fi mai bună decât cea din anul precedent, când am fost foarte afectați de ploile din luna iunie, care au culcat la pământ cultura de orz, aspect ce a îngreunat foarte mult recoltare ei. Anul acesta sper să ne lase ploile și să putem recolta mult mai bine decât în anul precedent și de ce nu, să avem și o producție mai bună”, a declarat pentru Agrointeligența Piero Francisci, președintele companiei Iragri Ital Group.

Producție de 4 tone la hectar

Pentru anul 2015 fermierul din Teleorman estimează o producție optimistă pentru cultura de orz. “Am de recoltat în jur de 578 hectare și, după cum se prezintă cultura în acest moment în câmp, ca și proiecție optimistă sper să depășim o producție de 4.000 kilograme la hectar. Dacă este să ne uităm la anul trecut, unde am reușit să recoltez cu mari eforturi financiare în jur de 3.700 kilograme la hectar, pot spune că anul acesta avem o producție bună, dacă ne ajuta puțin și ploaia atunci când am avut nevoie puteam obține mult mai mult”, ne-a vorbit Francisci, despre prognozele pe care le-a făcut pentru cultura de orz.

Chiar și așa recolta obținută anul trecut de Piero se situează peste producția medie înregistrată la nivel național, care a fost de doar 3.380 kilograme la hectar.

Perioada optimă de recoltat orzul – 18-21 iunie

Ca și cultură orzul este mult mai pretențios decât grâul, dacă nu îl recoltezi în perioada optimă poți pierde mare parte din producție. “Întârzierea recoltatului provoacă mari pierderi, din cauza ruperii spicelor și a scuturării boabelor. Orzul de toamnă se coace cu 7-10 zile înaintea grâului. El trece foarte repede în răscoacere, pericolul pierderii recoltei fiind mult mai mare decât la grâu. Orzul nu trebuie recoltat nici mai devreme nici mai târziu. Atunci când intri în câmp trebuie să stai cu ochii pe buletinul meteo, pentru că dacă intervine o ploaie, tot la fel îți poți pierde o bună parte din producție. În general orzul se recoltează în perioada 18-21 iunie la condițiile din județul Teleorman”, ne-a spus fermierul italian, despre perioada optimă de recoltat.

În 2015 orzul nu se recoltează mai devreme

Deși nu sunt puțini cei care deja au început recoltatul orzului, Fracisci crede că acești fermieri s-au cam grăbit.

“Nu se recoltează mai devreme decât în alți ani pentru că, chiar dacă nu a plouat, suma temperaturilor a fost ceva mai mică decât anul trecut. Dacă îmi aduc bine aminte anul trecut am recoltat orzul tot în perioada 18-21 iunie. În 2015 am avut mai puține precipitații decât anul trecut, când au căzut în jurul la 520 litri, în timp ce anul acesta am avut doar 460 litri. Deci precipitațiile au fost mai puține dar și suma temperaturilor a fost ceva mai scăzută și toate au permis coacerea orzului în perioada optimă”, a explicat agricultorul din Teleorman, care este motivul pentru care orzul a ajuns la maturitate în aceași perioadă ca și în anul precedent.

Fermierul a mizat pe culturile cu randament mare

Fermierul italian a mers anul acesta pe mâna culturilor care dau randamente bune la hectar, sunt la mare căutare pe piață și au un preț de valorificare ceva mai bun, respectând în același timp și asolamentul culturilor.

“În afară de orz, am pus foarte multă foloarea-soarelui anul acesta, vreo 200 hectare, după care am pus 350 hectare de rapiță și vreo 270 ha de grâu. Am încercat să punem culturile care dau un randament mai bun la hectar din punct de vedere financiar. Următorul la recoltat este grâul care arată binișor. Totuși se cunoaște acea lipsă de 20 litri de apă din luna mai. S-a simțit la evoluția lui și cu siguranță se va simți și la producție”, ne-a precizat fermierul, despre suprafețele ocupate de culturile în care își pune cea mai mare încredere anul acesta.

Francisci a subliniat faptul că, dependența mare a fermierilor față de condițiile climatice duce la imposibilitatea acestora de a contracta credite bancare chiar și pentru desfășurarea activității curente, pentru că nu pot să-și prognozeze producțiile pe mai mulți ani, din cauza faptului că, dacă au noroc de un an ploios producția este foarte bună, iar dacă anul este secetos producția se poate înjumătății.

Când nu a fost secetă, a fost băltire

Fermierii din Teleorman sunt dezavantajați și dacă nu plouă, și dacă plouă prea mult.

“Situația orzului dar și a altor culturi din câmp se explică prin faptul că nu am avut precipitații, iar când a plouat s-a manifestat fenomenul de băltire. Din cauza abundenței de precipitații și a lipsei canalelor de desecare am rămas cu câteva suprafețe inundate, în care, bineînțeles că nu a ieșit nici fir de buruiană, ce să mai zic de fir de orz. Motivele sunt tot timpul aceleași, în agricultură trebuie investit mai mult dar din păcate investițiile care trebuiesc făcute sunt uriașe și noi (fermierii n.r.) nu le putem face singuri, dacă nu suntem sprijiniți nu avem cum”, ne-a spus proprietarul companiei Iragri Ital Group, despre neajunsurile practicării agriculturii în România.

Piero Francisci

Până acum nu am făcut altceva decât să vorbim despre strategii de dezvoltare a agriculturii, bunăstarea fermierului, dezvoltare secotrului agricol și cred că astăzi suntem într-un punct în care trebuie să lăsăm vorbăria și să acționăm. Vorbele fără fapte nu valorează nimic și dacă începând de acum nu începem să acționăm tot în același punct o să ne găsim și peste 3.000 de ani – Piero Francisci, fermier italian care cultivă 2.300 hectare în comuna Băbăița, județul Teleorman.



 

Be the first to comment

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată


*