• ABONARE
  • Contact
  • Publicitate
  • Anunțuri
  • Audiență
  • Rețele sociale
  • Informații
  • Știri
  • Subvenții APIA
  • Vegetal
  • Zootehnie
  • Bursă cereale
  • Agribusiness
  • ARHIVA
  • CĂUTARE
  • Merită să cumperi teren agricol în Republica Moldova?

    agrointeligenta.ro -

    Preţul terenului arabil din Republica Moldova, mult mai mic decât cel de la noi, este unul dintre cele mai atractive aspecte de luat în calcul într-o investiţie în sectorul producţiei agricole din ţara vecină.

    Preţul terenului arabil nu poate fi însă singurul element care trebuie luat în calcul. Calitatea acesti teren este la fel de importantă. De asemenea, contează mult şi „mediul înconjurător” al pieţei imobiliare. Nu trebuie uitate nici investiţiile necesare pentru a face producţie pe acest teren arabil. Nici aspectele ce ţin de forţa de muncă nu sînt de ignorat. Şi în final, nici relaţia cu autorităţile.

    Agronomii din Republica Moldova subliniază raportul excelent calitate preţ al terenului arabil de peste Prut. Practic la cel mai mic preţ din regiune găseşti unul dintre cele mai bune pământuri dacă te gândeşti să faci producţie agricolă.

    Preţul terenului agricol din Republica Moldova s-a stabilizat în ultimul trimestru al anului trecut după ce a cunoscut o scădere constantă determinaă atât de deteriorarea climatului economic general cât şi de scăderea preţurilor agricole. Potrivit unor analize publicate de presa de peste Prut, preţul mediu al unui hectar de teren agricol este echivalentul a 660 de euro. În funcţie de cât de bun este terenul un hectar poate ajunge şi la 1000 de euro. Suprafaţa medie a proprietăţilor agricole în Republica Moldova este de 2,2 hectare, cele mai numeroase tranzacţii imobiliare având drept obiect între 0,5 şi 1 hectar.  Aceasta nu exlude şi existenţa unor tranzacţii privind suprafeţe de între 10 şi 20 de hectare de teren agricol, dar foarte rar.

    Diferenţa dintre preţul terenului agricol din jurul Chişinăului şi cea din restul Republicii este explicată de factori care ţin de calculele speculatorilor imobiliari. Vorbind despre speculatorii imobiliri atingem şi un alt punct important de care un cetăţean român care visează să facă afaceri agricole în Republica Moldova trebuie să ţină seamă. Speculatorii imobiliari activi în Republica Moldova sînt interesaţi de acele terenuri arabile care pot deveni terenuri de construcţie – cele din jurul Chişinăului, capitala, fiind cel mai răvnit trofeu de vănătoare. Pentru a le obţine nu se dau în lături de la nimic – porivit presei locale, poliţia pune multe dintre atacurile, omorurile sau răpirile petrecute în Chişinău în legătură cu afacerile imobiliare. Alta este însă situaţia cu terenurile arabile din centrul ţării acolo unde perspectiva extinderii zonelor urbane lipseşte.

    Dacă pământul este bun şi ieftin, dotările agricole sînt puţine. În ultimii 20 de ani s-a distrus mult din lipsa investiţiilor în mentenanţă, astfel că practic, antreprenorul care vrea să îşi deschidă o fermă (după ce a achiiţionat terenul) pleacă de la „ground zero”. Materialele de construcţie majoritar importate sînt scumpe, iar recuperarea banilor din vânzarea produselor agricole se va face lent pentru că acestea sînt foarte ieftine.

    Pentru munci agricole braţele de muncă sînt puţine, din pricina salariilor mici oferite de agricultură ţăranii basarabeni plecând masiv să lucreze (de cele mai multe ori tot în agricultură) dar  în  alte ţări (chiar şi România) unde pot câştiga mai mult.

    Salariul mediu din agricultura în Republica Moldova, este potrivit institutului naţional de statistică, pentru intervalul ianuarie-august de 2000 de lei moldoveneşti (130 euro), salariul unui muncitor necalificat (în acest caz zilierii utilizaţi la muncile câmpului) este de 1100 de lei moldoveneşti (70 euro). Este de ţinut cont şi de faptul că marea majoritate a zilierilor sînt persoane mai degrabă în vârstă, dintre cei care au considerat că sînt prea bătrâni pentru a pleca la muncă peste hotare, sau prea tinere, dintre cei care teoretic ar trebui să fie la şcoală.

    Nu există satistici publice privind furturile din agicultură, presa de peste Prut menţionează ocazional însă cazuri de infractori prinşi la furat pe câmp. Fenomenul nu pare asociat cu crima organizată şi nici cu faimoşii racketsi, fiind rezervat cum se spune „micilor găinari”.

    Dacă însă crima organizată şi racketsii nu sînt interesaţi de furturile de recoltă asta nu înseamnă că nu sînt şi interesaţi de persoanele cu „stare” din mediul rural, mai ales de investitorii străini. Presa de peste Prut relatează deseori cazuri în care  oamenilor cu bani din mediul rural şi urban le este cerută taxă de protecţie pentru a nu deveni vicime ale unor lovituri care pot include de la – incendieri, distrugeri, violenţe fizice şi chiar răpiri de persoane.

    Relaţia cu autorităţile pune alte probleme. Cetăţenii români sînt consideraţi „naţiune inamică” de către funcţionarii rusofoni. De la vameş, la miliţian, la omul cu avizele, dacă având paşaport româneasc ai dat peste un rusofon trebuie să te aştepţi la un tratament care să îţi dea de înţeles că trebuie să te duci „înapoi de unde ai venit”. Când comuniştii sînt la putere, acest tratament este chiar o politică de stat şi depăşeşte micile fobii individuale. Dincolo de aceasta, funcţionarii nu sînt mai predispuşi să ia mită într-o măsură mai mare ca în România, iar sumele sunt oricum mai mici.

    Un aspect important care ţine de „mediul de afaceri” în general din Republica Moldova se referă şi la statutul limbii române în relaţiile de afaceri. Antreprenorii moldoveni preferă de regulă limba rusă şi nu româna – atât pentru că unii dintre ei sînt rusofoni, sau pentru că au angajaţi rusofoni (care nu ştiu româneşte şi pentru care trebuie să păstreze orice documentaţie şi în limba rusă), cât şi pentru a strecura câte o precizare care la traducerea dintr-o limbă în alta să le creeze un avantaj.

    Concluzie: Da, este adevărat că preţul terenului este mai mic, dar presupune mai multe investiţii aduse din România, recuperabile mai greu ca în România, de asemenea trebuie să re-patriezi muncitori agricoli moldoveni la salarii similare cel puţin cu cele avute de aceştia în România, să îţi iei paşaport moldovenesc pe care să îl araţi ori de câte ori ai de a face cu funcţionari de la ministru în jos şi să înveţi limba rusă ca să nu te trezeşti că ai semnat altceva decât ce ai convenit.


    Te-ar mai putea interesa

    Moise, MADR: Peste 5.000 ha de teren s-au scos din circuitul agricol pentru parcuri de energie Cadastru și intabulare teren: acte necesare și prețuri Cărți funciare eliberate gratuit pentru proprietarii de terenuri agricole

    Ultimele știri

    De ce merită să fie semănat hibridul de porumb Jumbo 48, de la Rodbun Marcel Ciolacu tranșează problema închiderii supermarketurilor în weekend: „Nu este oportun” George Cățean, fermier: Cea mai vândută telemea din România este produsă în Germania