Creșterea albinelor

Povestea tinerilor care au primit cele mai mari multe fonduri europene pentru creșterea albinelor: ”Orice greșeală putea să ne anuleze proiectul”

Aproape 900 de tineri au devenit apicultori cu ajutorul fondurilor europene. Au pornit de la zero, iar 220 dintre ei au ajuns chiar la performanța de a accesa suma maximală de 40.000 de euro care s-a acordat pe ”Instalarea tinerilor fermieri” în vechiul PNDR. O performanță notabilă având în vedere că, recent, Comisia Europeană preciza că la nivelul statelor membre, peste jumătate dintre apicultori au peste 55 de ani și doar 6% sunt mai tineri de 35 de ani.

Tinerii apicultori români campioni în fondurilor europene nu sunt toți vorbăreți, mai ales că mulți încă nu au finalizat proiectul și sunt stresați să se încadreze cu cererile de plată până la finele acestui an. Reporterii Agrointeligența au reușit, însă, să afle – pe scurt de la unii, pe lard de la alții, cum au reușit să acceseze toată suma pe care UE le-a pus-o la dispoziție pentru a-și începe o afacere în agricultură.

Proiect redactat cu ajutorul unui GAL

Florin Oprea este din Prahova și a primit deja prima tranșă de bani. Urmează să depună din nou proiect în toamnă cu situația investițiilor pe care le-a făcut pentru a obține și a doua parte din suma totală pe care proiectul său a fost declarat eligibil – 40.000 de euro. Spune că planul de afaceri l-a făcut cu ajutorul Grupului de Acțiune Locală – Valea Cricovului.

“Am făcut investițiile pentru care am cerut bani și am lăsat pentru final doar hrănitoarele pentru albine, dar aceasta este o investiție minimă. Banii au intrat la timp. A mers treaba perfect”, a spus tânărul apiculor, pentru care această preocupare este o tradiție de familie.

Echipamentele noi își merită banii

În prezent, Florin Oprea are 230 de familii de albine, iar echipamentele noi în care a investit îi aduc un profit în plus la afacere. “La afacere se cunoaște că avem echipamente noi. Producția este mai mare și munca este mai ușoară. Altfel se lucrează cu tehnică nouă”, explică apicultorul prahovean.

produse din miere

Producție de miere bio

Ferma apicolă, de care se ocupă împreună cu tatăl său produce miere ecologică din 2006. Mierea este toată bio, fără antibiotice, fără conservanţi, fără îndulcitori artificiali. O vinde la firma SC Tremot Dobre şi Fiii, deja cunoscută pentru exportul notabil de miere bio pe care îl face în țări precum Germania, Anglia, Polonia, Spania. “Momentan avem peste 20 % la producție și așteptăm să vedem acum ce scoatem din tranșa a doua. Am primit solicitări și pentru îmbuteliere și atunci s-ar cunoaște cu adevărat investiția. Anul apicol a debutat cu o producție bună. Rapița am ocolit-o, din motive bio și acum suntem la tei”, mai spune Florin Oprea.

Albina carpatină este apreciată

În ceea ce privește rasa de albine, el a rămas fidel celei tradiționale – albina românească, Apis melifera carpatica. “Trebuie să cunoști temeinic apicultură dacă vrei să ajungi la rezultate notabile. Cine se bagă în afacerea aceasta doar de dragul proiectului și al banilor nu cred că face treabă. În țară am pierdut un mare efectiv de albine și din cauza că au fost aduse tot felul de mătci hibride din import, iar acești hibrizi nerezistând condițiilor noastre de relief, faună și floră s-au îmbolnăvit. Mai grav este că s-au încrucișat și cu rasa noastră de albine (Apis melifera carpatica), și prin asta s-a reușit distrugerea poate nu chiar în totalitate a acesteia. Apicultorii care au accesat această măsură trebuie neapărat, zic eu, să aibă experiență”, a mai spus apicultorul.

La Brașov, și tinerele fac performanță

La Brașov, din cele 45 de proiecte apicole depuse pe Măsura 112 – Instalarea tinerilor fermieri, mai mult de jumătate sunt deținute de femei. Una dintre acestea este Elena Maria, care a luat prima tranșă de bani dar din cauza treburilor pe care le presupune întreținerea unei stupine, nu a reușit să respecte până acum planul de afaceri. Se implică de cinci ani în creșterea albinelor și spune că încurajează femeile să se apuce de o astfel de afacere. “Lucrez împreună cu soțul. Banii au intrat la timp. Suntem în căutare de materiale pentru modernizarea stupinei. Momentan am cumpărat doar centrifugă și alte lucruri mai mărunte : mănuși, perii. Investiții mari nu am făcut”, a declarat tânăra apicultoare.

Ea spune că apicultura este o activitate care poate fi practicată aproape de oricine : femei, bărbați, tineri sau bătrâni.

Afacere pornită din pasiune

De-a lungul anilor, Elena Maria a fost înţepată de multe ori de albine. Deja s-a obişnuit cu acest „tratament” care, spune ea, ţine reumatismul departe de om. “Acul de albină este un calmant natural. Întrece cu mult medicamentele de pe piață. Din 2010 am început cu 10 stupi, a fost mai mult o pasiune și pe urmă ne-am gândit să îl transformăm și în afacere. Acum ne apropiem de 200 de familii și suntem în continuă creștere. Vindem la angrouri sau la cunoștinte. Proiectul l-am făcut printr-o firmă de consultanță. Salcâmul merge acum la angro cu 18 până la 25 de lei pe kilogram”, ne-a declarat brașoveanca.

Cu banii încați, e timpul pentru noi proiecte

Claudiu Donici din Constanța a închis proiectul și a reușit să investească în stupina sa toți cei 40.000 de euro – fonduri europene nerambursabile conform proiectului. Acum pregătește noi produse pe care vrea să le scoată de la anul pe piață.

“Am investit în echipamente apicole: centrifugă, filtre de miere, exact asta am avut trecut în proiect și ești nevoit să urmezi pas cu pas ce scrie în proeict. Trebuie să ai creștere economică, să ai numărul de familii cerut, adică 230 de familii. Nu poți să faci de capul tău”, ne-a explicat apicultorul.

El spune că afacerea a crescut de când a făcut investițiile, mai puțin anul trecut când a fost un an apicol dezastruos. “Asta nu ține de noi sau de albine, ci de vreme. Toată cantitatea o vând la angro. Pentru angro cantitatea fiind mare, prețul este mai mic, undeva la o medie de 20 de lei pe kilogram”, ne-a spus apicultorul.

Proiectul l-a făcut cu o firmă de consultanță cei care l-au îndrumat pas cu pas. “Sunt niște detalii pe care nu aveam timp să le învăț sau să le știu. Așa că cel mai sigur este cu firma de consultanță. Ei știu exact ce au de făcut”.

Reteta Monica Tatoiu

Profit cu rețeta ”Monica Tatoiu”

La Botoșani, cu banii europeni, Petrișor Itcu și-a dezvoltat exploatația apicolă pe care o are în comuna Românești. Spune că anul trecut a închis proiectul odată cu virarea tranșei a doua din bani. A urmat investițiile trecute în proiect, pas cu pas, pentru că, așa cum a simțit el, orice mică greșeală ar fi putut să ducă la anularea sumei pentru a doua tranșă. Acum stupina lui arată mai bine și acest lucru se vede și la cifra de afaceri. A dezvoltat chiar și un produs “vedetă” care constă în reţeta “minune” pe bază de miere cu care Monica Tatoiu susține că s-a vindecat de cancer. Produsul este foarte căutat iar cura pentru o lună costă undeva la 150 de lei.

Proiectul pentru accesarea fondurilor europene în stupină afost făcut pe cont propriu, dar apciultorul recunoaște că i-a luat mult timp și ceva bani deoparte pentru cheltuieli neprevăzute. Cu toate astea spune că îi încurajează pe tineri să depună proiecte pentru agricultură și să dezvolte o astfel de afacere pentru că aduce extrem de multe beneficii, atât financiare cât și profesionale.

Condiții de elibilitate pentru proiectele pe noul PNDR

PNDR 2014-2020 vine cu condiții mai aspre pentru accesarea banilor europeni de către apicultori. Ca și în exercițiul financiar trecut, de bază rămâne Instalarea tinerilor fermieri, acum devenită Submăsura 6.6. Pentru a te încadra, însă, ai nevoie de ceva experiență în creșterea albinelor și un număr mai mare de stupi – cel puțin 229 pentru a avea dimensiunea economică minimă cerută de 12.000 SO. Acest lucru se poate însă să nu îi sperie pe posibilii beneficiari, speră Ioan Fetea, președintele Asociației Crescătorilor de Albine din România.

“Apicultura s-a dezvoltat mult în România și îi atrage pe tineri pentru că nu este nevoie să stai toată ziua, 365 de zile pe an lângă stupi, așa cum trebuie să ai grijă de ferma de vaci, spre exemplu. Creșterea albinelor îți permite să ai și alte activități, însă conform noilor reguli – criteriilor de eligibilitate, dacă nu faci dovada de la forțele de muncă că te ocupi numai de asta, nu poți lua fonduri”, ne-a spus Ioan Fetea.

Zona montană este favorizată

Mai mult, tinerii care vor vrea fonduri europene pentru creșterea albinelor vor trebui să facă dovada că au domiciliu în zona administrativă a regiunii respective sau vecină, limitrofă. Un avantaj îl au acum cei de la munte pentru care există un buget separat de 33 de milioane de euro, bani ce vor putea fi absorbiți de tinerii care vor să facă agricultură în zona montană, incluzând aici și activități apicole.

România produce, în medie, 20.000 de tone de miere anual, clasându-se pe locul patru în Europa, iar efectivele au atins anul trecut 1,47 milioane de familii de albine. La nivel național sunt înregistrați în jur de 40.000 de apicultori, peste 60% dintre aceștia fiind membrii ACA, cu un efectiv de 900.000 de familii de albine.



 


Abonați-vă GRATUIT la Agrointeligența - www.agrointel.ro!


1 comentariu

Scrie un comentariu