Fermieri și producțiile lor din acest an: Recoltă mai mică decât în 2014. Cine poate depozita așteaptă prețuri mai bune – Vezi situația pe regiuni

Finele iunie iulie aduce și finele campaniei de recoltare la păioase și rapiță. Reporterii Agrointeligența au vorbit cu fermieri din toate regiunile agricole ale țării și vă prezintă cât grâu, orz sau rapiță s-a recoltat, precum și care au fost cele mai mari probleme pe care agricultorii le-au întmpinat în funcție de zona în care își desfășoară activitatea. De la început vă spunem că TOȚI fermierii cu care am vorbit au obținut producții mai mici decât în 2014, iar cauza principala a fost lipsa căderii precipitațiilor la timp.

Moldova. La Botoșani, producția agricolă a scăzut cu 30%

Ing. Doru Andrici este nu doar fermier, ci și președintele Asociației Cultivatorilor de Cereale și Plante Tehnice. În județul Botoșani, agricultorul are o fermă frumoasă pe 600 de hectare, dintre care pe 150 de hectare a avut grâu, pe 100de hectare a pus rapiță și pe alte 30 de hectare le-a avut cu orz. Restul de 320 de hectare sunt cultivate cu porumb, floarea-soarelui și soia.

Despre recolta de anul acesta, botoșăneanul spune că a avut mai mici cu 30 la sută față de anul trecut. “Principala cauză a producției mai slabe este absența precipitațiilor care au lipsit încă din primăvară, astfel că avem colegi în județ care au producții foarte slabe, poate chiar la jumătate față de anii trecuți”, a declarat pentru Agrointeligența Doru Andrici. În aceste condiții, recolta poate fi numită ”mulțumitoare”: 5.500 de kilograme la hectarul de orz, 3.200 de kilograme la rapiță și 5.700 de kilograme recoltate de pe un hectar de grâu.

Partea bună a campaniei a fost că vremea nu le-a pus bețe în roate fermierilor din partea Moldovei, așa că au putut intra cu combinele în câmp atunci când trebuia. Despre valorificarea cerealelor, ing. Doru Andrici spune că pe piață sunt foarte mulți cumpărători interesați, așa că fermierii nu vor rămâne cu grânele pe stoc. Singura problemă este pentru numărul mare al celor care nu au posibilități de depozitare și vând direct din câmp, astfel că prețul în zonă a scăzut mult. Tocmai de aceea, Andrici a decis momentan să nu vândă grâul și orzul de anul acesta, ci să aștepte “prețuri mai bune”. „Am avut oferte dar experiența din alți ani îmi spune să mai aștept. Doar la rapiță este acceptabil prețul. Am vândut toată cantitatea recoltată cu 1.650 de lei tona”, mai spune botoșăneanul, care a ținut să sublinieze că la Botoșani, agricultura se face ”cu mila Celui de Sus”, pentru că fermierii nu au posibilitatea de a-și iriga culturile.

Nicolae Sitaru

Muntenia. La ferma lui Nicolae Sitaru – recolte ”bunicele”

În județul Ialomița, președintele Asociației Producătorilor Agricoli de Cereale și Plante tehnice și vicepreședinte al LAPAR, ing. Nicolae Sitaru spune că a recoltat orzul, grâul și rapița și a obținut producții “bunicele”. “Producțiile au fost destul de bune poate și datorită faptului că au mai fost ploi. La orz am obținut 6.500 de kilograme la hectar, la rapiță o medie de 3.600 și la grâu 7.600. Deocamdată nu am vândut nimic pentru că așteptăm să vedem cum evoluează prețurile”, ne-a declarat fermierul. Sitaru cultivă la Ialomița 2.400 de hectare de pământ dintre care circa jumătate cu orz, rapiță și grâu.

Muntenia. La Buzău se încearcă refacerea sistemului de irigații

Președintele Asociației Producătorilor de Cereale și Plante Tehnice “Agroceres” – Buzău, ing. Valeriu Călin cultivă 400 de hectare de teren dintre care 100 cu grâu și 100 cu rapiță. Restul de 200 de hectare le are însămânțate cu floarea-soarelui și porumb. Despre producție spune că a fost mai slabă ca anul trecut și din punct de vedere calitativ, dar și cantitativ. “S-a obținut ceva producție și, sincer, nu știu de unde, la cum arătau culturile. La grâu am obținut o producție de 5.000 de kilograme la hectar și la rapiță aproximativ 5.500 de kilograme la hectar. Principalul motiv care a dus la scăderea producției a fost lipsa precipitațiilor care a început din aprilie și nici acum nu prea se arată ploaia. De pe 6 aprilie și până la începutul lunii iulie nu a plouat. De abia acum vreo săptămână au mai venit câteva picături. A fost lipsă totală de precipitații și este posibil ca această secetă să persiste și consecințele să se vadă și la culturile de floarea-soarelui, porumb și soia”, ne-a declarat Valeriu Călin. Din informațiile deținute de liderul de la Agroceres, producțiile de anul acesta la cereale sunt mai mici cu 10 până la 25 la sută decât în anii trecuți, în județul Buzău. “Izolat avem și zone unde recoltele sunt mai mici și cu peste 50 la sută față de anii precedenți”, ne-a mai spus cultivatorul. Potrivit acestuia, prețurile din acest an la cereale nu au legătură cu realitatea. Până acum a vândut doar producția de rapiță cu 330 euro pe tonă la început de sezon. Spre finalul campaniei, prețul a urcat la 380 de euro pe tonă. La grâu mai așteaptă ca să poată obține un preț mai bun. Valeriu Călin atrage atenția că lipsa irigațiilor se face simțită din ce în ce mai mult în culturile de cereale și nu numai. “Județul Buzău era aproape în totalitate irigat printr-un canal care se alimenta de la barajul Siriu. Sistemul de irigații fost distrus în totalitate iar acum încearcă unii colegi să reconecteze câteva suprafețe de sute de hectare. Au accesat bani europeni și speră să facă județul Buzău să redevină ce a fost. Automat, prezența irigațiilor se va vedea și în culturi”, a mai spus buzoianul.

Muntenia. În Ilfov, fermierul Ilie Dan a avut 5.000 de tone/ha pe grâu

Fermierul Ilie Dan, președintele Asociației Producătorilor de Cereale și Plante Tehnice – Ilfov și vicepreședinte LAPAR, cultivă 550 de hectare de teren pe care a avut însămânțată rapiță și grâu. Anul acesta spune că a avut o recoltă bună, dar ca și în celelalte județe, mai slabă decât în anul precedent. “Producția a fost de 5.000 de kilograme la hectar la grâu iar la rapiță am obținut 3.500 de kilograme la hectar. Mai avem și mazăre pe care am fost obligați să o plantăm pentru programul de înverzire” ne-a declarat agricultorul. El spune că la rapiță a avut contract semnat din timp și a dat-o cu 1.580 de lei pe tonă. Grâul s-a vândut cu 740 de lei tona.

DSC_0680

Muntenia. Performanță cu grâul Glosa în Prahova

Agricultură mare se face și în județul Prahova. Lângă Boldești-Scăeni, compania Cris-Tim exploatează circa 1.000 de hectare de teren agricol de pe care a reușit anul acesta să facă chiar producții bune: peste 5 tone grâu și 6,5 tone la orz. Inginerul agronom Iulian Ciucă a declarat pentru Agrointeligența că a ajutat mult că la Eco-Ferm se lucrează cu utilaje moderne, dar și că mereu se investește în hibrizi noi și performanți. Aceștia își vor vedea rezultatul mai ales la porumb, în timp ce la grâu, inginerul a pariat anul acesta pe hibridul românesc Glosa, obţinut la INCDA Fundulea.

Piero Francisci

Muntenia. La Teleorman producția a fost bună calitativ dar nu și cantitativ

Piero Francisci, directorul SC Iragri Ital Group, cultivă în Teleorman 2300 de hectare de teren. Anul acesta, la grâu a recoltat aproximativ 4.000 – 4.200 de kilograme la hectar. “Au fost și zone în județ unde s-au obținut producții de 5.000 de kilograme la hectar sau 3.800 de kilograme. Ca o medie, aș spune că au fost recoltate 4.000 de kilograme pe hectar. La orz, tot acestea ar fi producțiile. La rapiță am recoltat undeva la 2.800-3.000 de kilograme pe hectar. În nordul județului, au coborât producțiile chiar și sub 2.000 de kilograme pe hectar. Pentru rapiță, ploile au fost prea abundente în perioada în care a răsărit”, ne-a declarat cultivatorul. El spune că față de anul trecut, producția din 2015 a fost din punct de vedere calitativ mai bună. “Dacă ne referim la cantitate suntem puțin mai jos față de alți ani pentru că am avut prea puțină apă. Nu am avut precipitații la momentul potrivit, spre exemplu când am aplicat îngrășămintele și este esențial să existe și apă”, ne-a mai declarat fermierul. El spune că a vândut toată producția. Pe tona de grâu a obținut 740 de lei și rapița s-a vândut cu 1650 de lei pe tonă. Prețul orzului a fost în Teleorman de 720 de lei pe tonă.

Dobrogea. La Constanța, ing. Lămureanu și-a vândut deja toată recolta

În județul Constanța, ing. Gheorghe Lămureanu cultivă 1.500 de hectare de teren pe care a avut însămânțat orz, mazăre, grâu și coriandru. A avut anii trecuți și muștar, dar în 2015 a renunțat la cultură și spune că a fost inspirat pentru că prețul a scăzut la jumătate față de anul trecut. La grâu a scos 6.000 de kilograme pe hectar, la orz 6.500 de kilograme pe hectar, la mazăre 3.000 de kilograme pe hectar, la coriandru în jur de 1.200 de kilograme la hectar. “Pentru culturile de primăvară, producția a fost slabă anul acesta la coriandru. Recolta, per ansamblu, este mulțumitoare, mai ales că nu avem irigații. Avem acum un proiect pentru irigații și am vrea ca din primăvara lui 2016 să intrăm în normalitate”, ne-a explicat fermierul. El spune că deja a vândut toată cantitatea pe care a recoltat-o anul acesta. “Orzul a mers între 140 și 147 de euro pe tonă, grâul achiziționat direct de pe câmp a mers între 170 și 174 de euro la tonă, mazărea a mers cu 200 de euro pe tonă și coriandrul 700 de euro la tonă”, ne-a spus cultivatorul.

Oltenia. La Dolj, producția a ajuns peste așteptări

Vicepreședintele Asociației Producătorilor Agricoli – Dolj, Mihai Bogdan Stancu, spune că la culturile de grâu și rapiță din județ producțiile au fost bune chiar dacă nu există irigații. O contribuţie majoră au avut-o ploile care au refăcut rezervele de apă din sol. “Am avut ploi destul de multe față de ce am văzut că a fost în restul țării. Recolta a fost peste așteptări. Anul acesta am obținut 7.300 de kilograme la hectar la grâu și 3800 de kilograme la hectar la rapiță. Acestea sunt culturile pe care le-am avut eu”, ne-a spus agricultorul. El ne-a dezvăluit și că rapița s-a vândut cu 1650 de lei tona și grâul cu 750 de lei tona.

Cornel Stroescu

Oltenia. La Mehedinți, prețul orzului a stagnat, iar cel al rapiței a crescut

Cornel Stroescu, președintele Camerie Agricole Naționale face agricultură în județul Mehedinți, unde spune a recoltat orzul, rapița și grâul, iar producția este mai mică decât anul trecut în medie cu 30 la sută. “La grâu a fost o medie de 4.000 de kilograme pe hectar, la orz 3.700 de kilograme la hectar și la rapiță în jur de 3.000 de kilograme pe hectar. În comparație cu anul trecut când am avut 4.200 la rapiță, 6.000 la grâu și 5.500 la orz”, ne-a declarat Cornel Stroescu. El spune că prețurile au crescut în 2015 la rapiță, iar orzul și-a păstrat valoarea de anul trecut. “La rapiță am avut o mică creștere în acest an față de cel precedent. Dacă anul trecut am vândut cu 1, 35 de lei pe kilogram, anul acesta prețul a sărit la 1,42. Adică 1.420 de lei pe tonă. Orzul s-a vândut la prețul de anul trecut”, a mai spus cultivatorul mehedințean care a vrut să precizeze că aceste prețuri au fost pentru produse în STAS. “Adică la grâu trebuie să nu aibă o unitate mai mare de 14, greutatea hectolitrică să nu fie mai mică de 77, glutenul să nu coboare sub 22. Corpurile străine nu trebuie să depășească 2 la sută. La orz sunt valabile aceleași standarde. La rapiță condițiile sunt să nu aibă corpuri străine mai mult de 2 la sută, să nu aibă o unitate mai mare de 9 la sută”, ne-a explicat fermierul.

Banat. La Arad, recolta este ”normală”

Ing. Ioan Andru este președintele Asociației Producătorilor Agricoli – ARAGRA 2008 – Arad și a declarat pentru Agrointeligența că producția din acest an este în limite normale. Astfel, în cadrul Asociației s-au obținut producții de 6.500 de kilograme la hectar la orz, peste 7.000 de kilograme la grâu, dar nu mai mult de 7.500 de kilograme, la rapiță 3000 de kilograme la hectar, iar la mazăre furajeră, cam 3.000 de kilograme la hectar. La orzoaica de primăvară, fermierii din Arad au obținut 5.000 de kilograme la hectar și la ovăzul de primăvară 4.000 de kilograme la hectar. “Eu nu am vândut din producție deoarece fac mai mult sămânță la aceste culturi. Dar prețurile medii în zonă au fost de 570 de lei pe tonă la orz, rapița 1,50 -1,60 pe kilogram sau 1500-1600 de lei pe tonă. Iar grâul de panificație 650-700 pe tonă. Grâul furajer se vinde cu 600-620 de lei pe tonă”, ne-a explicat fermierul care lucrează în Asociație 700 de hectare. Dintre acestea 250 de hectare sunt ocupate de păioase, 200 de rapiță și până în 100 cu orz. Restul de pământ este însămânțat cu porumb.

Dimitrie Musca recolta de grau 2015

Banat. La CAI Curtici, grâul românesc a ”rodit” până la 8.900 fără irigații

Dimitrie Muscă, fermierul recordurilor din România a reușit ca anul acesta, fără picătură de apă în plus, doar cu puținul pe care i l-a dat natura, să stea în față cu un hribrid românesc de grâu. A investit și el tot în Glosa de la INCDA Fundulea și a strâns între 7.500 de kilograme și 8.900 de kilograme pe hectar. Spune însă că la analize se va vedea un conținut de gluten care va crește considerabil prețul negociat pentru grânele de la CAI Curtici.

Transilvania. Din cauza ploilor agricultorii clujeni abia încept să recolteze

Deși în cea mai mare parte a zonelor agricole campania se recoltare la grâu, orz și rapiță s-a încheiat, în județul Cluj, fermierii de abia au început să adune producția. Președinte al Asociației Producătorilor Agricoli Cluj, ing. Iosif Balla ne-a declarat că din cauza ploilor agricultorii au dat drumul la combine de abia de la începutul acestei săptămâni. “Eu mă apuc mâine (joi – 23 iulie, n.r.) de recoltat, iar alți colegi au început de o zi-două. A tot plouat și am stat blocați, nu am putut să facem nimic”, ne-a declarat cultivatorul clujean. El spune că recolta arată bine și se așteaptă la producții cel puțin la fel de bune ca anul trecut.

Notă: Articolul nu se dorește a fi o evaluare a campaniei agricole la nivel național, ci doar a experienței unor dintre cei mai cunoscuți fermieri, majoritatea lideri de organizații din sector!

Foto: www.adrianmihai.ro



 

Be the first to comment

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată


*


ARIOSO