Plantația bio de soc negru – investiția care n-ai crede că-ți aduce profit mare. Și, totuși…

Socul negru este o cultură neglijată de fermieri deși se dovedește a fi foarte profitabilă mai ales că este una dintre plantele care se pretează foarte bine pentru producția bio întrucât nu este pretențioasă și nici sensibilă la boli și dăunători.

La noi în țară, socul crește și sălbatic în toate regiunile iar în cultură a fost intodus relativ recent. Se cultivă pentru fructe și flori care au un miros caracteristic, plăcut iar din ele se extrag arome, utilizare la cupaje (amestecuri) de băuturi dar și ca plante medicinale, cunoscute mai ales ca ceaiuri pentru slăbit.

Fructele de soc conțin 51-93 mg vitamina C, vitamina A, proteine, săruri, minerale. Din ele se prepară suc, sirop, jeleu și o dulceață excelentă.

Dincole de aceste caracteristici nu este de neglijat nici profitul care îl poate aduce o asemenea cultură având în vedere că producția la hectar de fructe de soc poate ajunge și la 20 de tone.

Pomii ajung la maturitate în 3-4 ani, iar media de viață a unei plantații este între 30 și 40 de ani. Florile se vând către companiile farmaceutice cu 5-5,5 lei/kilogramul de plantă uscată iar fructele cu 6 lei kilogramul sau li se poate adăuga plus valoare în dulcețuri sau siropuri naturale. Astfel, prețul crește la minim 10 lei pentru borcanul de dulceață și 15 lei pentru siropul natural obținut din soc.

Înființarea unei plantații de soc

Ioan Gheorghe Pop cultivă la Sălaj 25 de hectare de teren cu pomi fructiferi și arbuști. Din suprafața totală, o jumătatea de hectar este destinat unei pepiniere cu puieți de soc pe care îi vinde cu 8 lei bucata. Spune că este o cultură extrem de simplă și foarte profitabilă dar foarte puțin cunoscută.

fructe de soc

20 de tone de fructe de soc la hectar

“Avem un lot de producție de un hectar și vindem anual puieți. La un hectar intră între 400 și 600 de plante în funcție de densitatea plantării. Începe să producă din anul 3 și se poate ajunge și la 20 de tone de fructe (bobițe) la hectar. Florile se vând companiilor farmaceutice și fructele se folosesc în industria alimentară, a vinurilor ca și colorant natural fără chimicale. Bineînțeles că din flori se obține și prețioasa socată. Astfel că mai nou florile sunt vândute și restaurantelor sau teraselor care prepară vara această băutură proaspătă. Are areal de răspândire de la câmpie până la munte, crește până la altitudini de 100-1200 de metri. Chiar și mai sus. Nu este deloc pretențios la soluri. Este recomandat să i se aplice îngrășământ natural adică bălegar de vacă, de oaie sau de cal. Suprafețele sunt ecologice astfel că se poate subvenție pentru acest tip de cultură. Se pretează în special pentru culturi bio”, ne-a declarat cultivatorul.

Socul are o creștere rapidă

Socul crește rapid în tinerețe. Lăstarii apăruți din colet, la plantele tinere, ating lungimea de peste 70 cm încă de la sfârșitul lunii aprilie depășind ca ritm de creștere lăstarii celorlalte specii pomicole.

Îi priesc solurile umede, bogate şi zonele însorite sau foarte uşor umbrite. Astfel se explică apariţia sa spontană în furul izvoarelor sau fântânilor, pe laturile grădinilor de legume bine udate, de-a lungul canalelor naturale pe unde se scurg apele pluviale.

Florile de soc apar în mai

Socul înflorește în jumătatea a doua a lunii mai. Florile sunt grupate în inflorescențe mari care apar în vârful lăstarilor, deci întâi înfrunzește bine și apoi înflorește.

“Socul este o plantă foarte precoce. Înflorește și fructifică din anul al doilea de la plantare. O tufă viguroasă poate produce până la 100 de kilograme de fructe. Fiind grupate în inflorescențe mari, fructele se recoltează foarte ușor dar trebuie avut grijă la pătarea mâinilor deoarece dacă sunt prea coapte se strivesc ușor. Deși nu sunt predispuse la boli și la dăunători și nu necesită tratamente fitosanitare deloc, fructele de soc au și un mare dușman: mierlele. Aceste păsări au mare atracție pentru fructlele zemoase și dulci atfel că fermierul care are o astfel de cultură trebuie să aibă în vederea protecția acesteia cu sperietori”, ne-a mai explicat cultivatorul.

Socul este atacat de afide

Socul se înmulțește foarte ușor prin butășire în uscat. Butașii formează un sistem radicular foarte bogat. Distanțele de plantare sunt de 4-5/3-3,5 m.

“Plantele se conduc ca tufă, cu 8-15 tulpini crescute din zona coletului sau cu trunchi. Întrucât crește foarte echilibrat și are talie mai redusă, forma de tufă este de preferat. Socul este atacat de afide, singurele insectele care îl atacă de altfel, care se instalează în special pe infloreșcențe. Dacă cultura este bio la primele semne se apariție a afidelor, planta trebuie stropită cu ceai de pelin, cunoscut pentru gustul foarte amar”, ne-a mai dezvăluit Ioan Gheorghe Pop.

ceai de soc

Aliat de nădejde în curele de slăbire

Atât florile, dar mai cu seamă fructele de soc au o valoare medicinală confirmată în timpurile moderne şi binecunoscută în vremurile îndepărtate. Farmacia naturistă afirmă cu tărie că extractul de fructe de soc este un concurent redutabil al medicamentelor antivirale.

Preparatele din boabe de soc ajută la vindecarea bolilor degenerative, au un rol dovedit în prevenirea bolii canceroase şi combaterea tumorilor benigne şi, conform unor cercetări de dată recentă, prelungesc tinereţea biologică. Florile uscate şi transformate în pulbere se infuzează, ceaiul rezultat având calităţi terapeutice remarcabile în tratarea reumatismului abarticular, a rinitelor, a abceselor dentare, a foliculitei sau a conjunctivitei.

Din doi pumni de scoarţă de soc fiartă într-un litru de apă, care se filtrează după răcire, se prepară un decoct recomandat pentru ameliorarea retenţiilor de urină, a colicilor renale şi a gutei. Cu excepţia florilor, fructelor şi a scoarţei, celelalte părţi ale plantei conţin glycoside cyanogenice, deci sunt otrăvitoare. Este interzisă consumarea fructelor verzi, necoapte.

Este interzisă consumarea produselor sau extractelor din soc pentru femeile gravide sau care alăptează.

Arbustul de soc poate fi utilizat ca plantă în egală măsură protectivă şi ornamentală. Plantarea sa controlată de-a lungul unui gard dincolo de care vecinătăţile nu sunt plăcute privirii creează, în mod foarte rapid şi spectaculos, o perdea verde densă, capabilă să obtureze peisajul din spate, dar şi să oprească praful sau curenţii de aer nedoriţi. Un amănunt interesant şi mai puţin cunoscut este acela că rădăcina de soc are proprietăţi insecticide, o dovadă elocventă fiind faptul că bursucii îşi freacă blăniţa de ea pentru a scăpa de păduchi. Din acest motiv prezenţa socului poate fi benefică în apropierea unor culturi mai sensibile la diverşi dăunători.

Din fructele de soc ajunse la maturitate se extrage o tinctură recomandată în tratarea unor afecţiuni foarte diverse. Asfel, bine dozată, vindecă boli ale pielii cum sunt acneea, psoriazisul, sclerodermita, dermatoza alergică. Pentru curele de slăbire şi combaterea obezităţii, administrarea tincturii de soc se asociază cu un regim alimentar din care sunt complet excluse carnea şi prăjelile, precum şi produsele cu aditivi alimentari cum sînt zahărul sau margarina. Tinctura este recomandată femeilor care au fost depistate cu chisturi ovariene, fibroame uterine sau mastoze.

Foto: www.frunza-verde.ro



 

3 Comentarii la Plantația bio de soc negru – investiția care n-ai crede că-ți aduce profit mare. Și, totuși…

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată


*


ARIOSO