Rapița – pariu câștigat în Giurgiu. Sorin Bădoi, fermier: Nimic nu bate hibrizii de rapiță de la Pioneer

În cadrul serialului Agrointeligența dedicat fermierilor giurgiuveni care au făcut producții foarte bune de rapiță în 2015, Sorin Bădoi din Vedea este agricultorul care ne-a povestit că este adeptul testărilor. Deși încearcă anual hibrizi noi de rapiță, a rămas fidel celor de la DuPont Pioneer pentru că îi asigură o recoltă bună fără bătăi de cap.

Sorin Bădoi, SC Euro Company Group SRL

Producția pe anumite sole – 5.388 kg/ha
Producția medie – 5.000 kg/ha
Hibridul folosit: PT200CL
Localitate: Vedea, Giurgiu

Cultiv hibrizii de rapiță Pioneer de 3 ani, acesta e al 4-lea. Motivul pentru care am ales să lucrez cu Pioneer e simplu: datorită productivității. În decursul anilor am obținut cele mai bune rezultate la hibrizii neconvenționali de la Pioneer, în special la PT200CL. Nu știu exact cu cât e mai scumpă sămânța, e posibil să fie un pic mai scumpă, dar prețul semințelor nu e unul dintre motivele pentru care am optat pentru hibrizii Pioneer. În primul rând trebuie să fie calitate!

Și anul ăsta am avut și hibrizi de la alte companii și diferența a fost de aproape o tonă la hectar în favoarea hibrizilor Pioneer. Un fermier profesionist e unul care crede, dar și cercetează. Eu testez anual și hibrizi de la alți producători pe suprafețe mici, de 10 hectare, alocate fiecărui hibrid, dar până acum nici unul nu a bătut Pioneer-ul. Anul trecut am încercat 4 hibrizide la alte firme. La fel am făcut și acum 3 ani, când au fost lansați pe piață hibrizii Pioneer cu Cleranda. Tot pe o suprafață mică i-am testat și pe ei și mi-au oferit o surpriză plăcută. Până atunci cultivam doar hibrizi clasici și tot la fel, pe o suprafață mare îi puneam pe cei consacrați și pe suprafețe mici puneam hibrizii noi.

Ce folosesc eu nu sunt hibrizi convenționali, ci sunt rezistenți la Imazamox, un ierbicid cu aplicabilitate în special pentru plantele dicotiledonate, trăsătură de rezistență care până la momentul lansării hibrizilor Pioneer nu exista la rapiță.

Anul ăsta am avut 150 de hectare cultivate cu rapiță. Pe solele unde am făcut cu cei de la Pioneer niște teste, am realizat o producție de 5388 kg/ha. Toți avem și sole mai bune și sole mai proaste. Eu testele le-am făcut pe una din cele mai bune parcele ale mele, însă producția medie a fost undeva peste 4500 kg/ha, spre 5.000 de kg/ha, dar aici vorbim de un coș mixt format din toți hibrizii, inclusiv cei de la Monsanto, care au dat producții ceva mai mici decât Pioneer.

În plus, de când folosesc noii hibrizi compatibili cu Cleranda, am observat o reducere a cantității de corpuri străine în rapiță cu 10%, ceea ce e important pentru mine, dat fiind că alături de umiditate, procentul de corpuri străine e unul din parametrii care îmi influențează prețul de vânzare al rapiței.

Anterior obțineam două mii și ceva de kilograme la hectar, dar în ultimii ani noi am evoluat nu doar ca hibrizi ci și ca tratamente, fertilizare, absolut tot. Sporul acesta de producție, de la simplu la dublu, nu se poate datora numai hibridului. Și îngrășămintele și pesticidele era u mult mai puține acum câțiva ani. Acum facem poate 5 treceri cu aparatul de ierbicidat peste rapiță, atunci făceam 2 maxim. Atunci nu exista ierbicidul Cleranda pentru buruienile cu frunză lată și aveam tot timpul probleme, că era foarte îmburuienată rapița și acum am evoluat. Inclusiv am evoluat la utilaje. Rapița înseamnă agricultură de precizie și terenul e mult mai bine pregătit datorită utilajelor, care erau mai vechi și acum sunt performante.

Rapița e o cultură atât de imprevizibilă câteodată, dar până la final se dovedește că e poate mai rezistentă decât celelalte. Însă micile finețuri care fac diferența între succes și eșec. Nu poate lipsi nici o verigă din lanț. Eu semăn rapița între 20 august și 1 septembrie în fiecare an. Pregătesc terenul imediat după recoltatul cerealelor păioase, a grâului și orzului. Eu folosesc tehnologia clasică, cu arătură și apoi grapa cu discuri pentru mărunțit, dacă e nevoie un ierbicid total pe bază de glifosat înainte de semănat, aplic 200 kg substanță comercială de îngrășăminte DAP 18:46:0 complexe înainte de sămănat ca să poată fi încorporată și apoi vine semănatul și tăvălugitul. Adâncimea de seămănat e 2-3 centimetri. Trebuie să fie foarte bine mărunțit terenul. Sămânța de rapiță e foarte mică ca dimensiune și e foarte greu de semănat. Semănătorile trebuie să fie de precizie și terenul trebuie să fie uniform și plan perfect ca să avem o cultură răsărită uniform.

La rapiță noi semănăm cam 55 de boabe germinabile pe metrul pătrat. După aceea așteptăm să plouă și dacă plouă răsare. Aplicăm Cleranda și apoi, dacă observ că rapița îmi crește prea mare, aplic un fungicid cu rol de regulator de creștere și tot în toamnă dacă văd că e necesar, aplic și un insecticid, dar fac asta numai la avertizare. În primăvară aplic o fertilizare pe bază de azot în principal, cu sulf și cu bor. Tratamentele pentru boli și dăunători joacă la rându-le un rol important. Eu lucrez doar cu companii consacrate ca Bayer și BASF. Recoltez după 15 iunie.

La acești hibrizi un singur minus am detectat eu și anume că se scutură foarte ușor comparativ cu concurența, dar zic eu că Pioneer și scuturată le bate pe celelalte. E vorba de scuturare prin vijelii, nu de scuturarea mecanică făcută de combine. În condiții meteo normale nu e o problemă, ci doar dacă apar fenomene meteo agresive în perioada de coacere. Anul ăsta n-a fost cazul, însă în vara lui 2014 pe o parte din suprafață a fost tăvălită de furtună și s-a scuturat considerabil. Dar anul acesta a fost în mod categoric un an foarte bun pentru rapiță.



 

Be the first to comment

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată


*


ARIOSO