Castrarea porumbului și flaming – două tehnici de bază pentru obținerea hibrizilor cu genetică pură

Obținerea materialului semincer nu este o activitatea la îndemâna oricui, iar lucrurile se complică și mai mult atunci când vorbim de obținerea materialului săditor pentru cultura de porumb, întrucât porumbul este singura plantă de cultură care are atât organe mascule (panicul), cât și organe femele (mătase).

Compania Monsanto a dorit să le arate colaboratorilor, dar și fermierilor prezenți în cadrul evenimentului Farm Progress ce s-a desfășurat și anul acesta în localitatea Cărpiniș, din județul Timiș cum se produce materialul semincer și cum are loc selecția hibrizilor care ajung direct în pâmântul agricultorilor români.

Pentru a obține sămânță de calitate trebuie să faci hibridare

“Noi comercializăm hibrizi. Când vorbim despre hibrizi înseamnă că cineva, undeva, trebuie să realizeze această hibridizare. Această operațiune presupune ca, într-un câmp să avem doi genitori cu caracteristici diferite care să se polenizeze împreună și generația rezultată din acest proces să ne ofere acei hibrizi care au un potențial de cultură deosebit, caracteristici pe care și le mențin doar un singur an. Dacă anul următor semănăm din porumbul cultivat de noi, acea sămânță degenerează, iar porumbul are polenizare liberă, fapt ce cauzează pierderea caracteristicilor”, a declarat Ion Moraru, directorul de producție al companiei Monsanto.

flaming la porumb

Tehnica flaming

În cadrul expoziției FarmProgres, lotul experimental dedicat semințelor a fost înființat recent tocmai pentru a arăta modalitatea în care se execută diverse tehnici în producerea hibrizilor.

“La semănat puteți observa că avem câteva rânduri ale căror frunze sunt pârlite. În câmpurile de producere sămânță hibridă trebuie să împerechem doi genitori, care au caracteristici diferite, adică unii înfloresc mai devreme, alții mai târziu. Ca să îi punem în același timp să realizeze fecundarea trebuie să decalăm, la unul dintre genitori, momentul înfloritului. Până acum, lucrul acesta se realiza prin momente diferite de semănat, linia mai tardivă se semăna mai devreme, cea timpurie mai târziu. În acest fel, semănam de 3-4 ori că să fim siguri că vom avea mătasea și polenul în același timp. Ca să simplificăm semănatul, noi întârziem plantele de porumb care dau polen prin acest procedeu numit flaming”, a explicat reprezentantul Monsanto, care este modalitatea pe care compania o folosește pentru a obține mătase și polenul în aceeași perioadă de timp.

Se ard 3-4 frunze de porumb

Pentru aplicarea tehnicii de faming la cultura de porumb, cei de la Monsato folosesc un tractor prevăzut cu două butelii pe gaz și cu arzătoare. “În realitate, procesul de pârlire a 3-4 frunze de porumb se realizează cu un tractor prevăzut cu două butelii pe gaz, ce prezintă două arzătoare, iar pe rândurile pe care se dorește o întârziere a procesului de înflorire se produce arderea a 3-4 funze. Pentru a-și reveni, după pârlirea frunzelor, planta are nevoie de timp și atunci se produce întârziere, iar înflorirea are loc exact la timpul potrivit. Suntem singuri din piața de producere a semințelor care folosesc această tehnică”, ne-a spus directorul de producție al companiei Monsanto.

DSC_0394

Se evită autopolenizarea

Pentru a obține hibrizi valoroși, în câmpul de hibridare, plante de porumb se împart în plante-mamă și plante-tată. Se face această distribuție deoarece porumbul are ambele inflorescențe pe același individ, respectiv paniculul – sursa de polen și reprezintă partea masculă, și mătasea – care reprezintă partea femelă.

”Plantele pe care le recoltăm pentru sămânță nu trebuie să primească polen de la ele însele. Trebuie să primească polen de la planta care are gena dominantă pe care noi ne dorim să o imprimăm hibridului. Pentru ca plantele de porumb să nu primească polen de la ele însele, se elimină paniculul”, a adăugat Ion Moraru.

castrarea porumbului

Castrarea porumbului prin eliminarea panicului

Înainte, paniculul se elimina manual, dar de câțiva ani, reprezentanții Monsato au adus în România niște echipamente care le urșurează mult munca în procesul de obținere de hibrizi din genetică pură.

”Am adus aceste mașini care fac două lucruri: sunt echipate cu niște cuțite rotative care pur și simplu taie paniculul, sau un alt echipament prevăzut cu două roți care pur și simplu prinde paniculul și îl smulge. Folosim ambele variante de eliminare a inflorescenței mascule pentru că unele plante de porumb au un țesut cu o rezistență foarte puternică și atunci când tragi de el, planta se rupe de la mijoc și îți compromiți producția de sămânță. Chiar și cu aceste utilaje, plantele nu răsar toate în același timp și mai rămân câteva al căror panicul trebuie eliminat manual. Se fac 3-4 corecții manuale, sunt oamenii care intră în câmp și înlătură inflorescența pe care mașina nu a putut să o taie. Această lucrarea se numește castrarea porumbului”, ne-au spus reprezentanții companiei Monsanto, despre modalitatea în care elimină paniculul plantelor-mamă din câmpurile de hibridare.

DSC_0401

Rămân în câmp doar plantele ”mamă”

După ce s-a realizat fecundarea și pe fiecare mătase a ajuns cel puțin un grăuncior de polen, sunt eliminate din câmp, sursele de polen (rândurile de tată). ”Aceste rânduri le tăiem și le scoatem din câmp, pentru că nu vrem să recoltăm semințe de pe plantele ”tată”. Hibridul bun se recoltează numai de pe plantele ”mamă”. Sunt eliminate din câmp plantele-mascul ca nu cumva, la momentul recoltatului, combina să atingă rândurile de tată și să recolteze și acei știuleți care nu sunt buni. Noi tindem către perfecțiune și, în urma parcurgerii acestor pași ar trebui să obține hibrizi 100% genetică pură. Acest lucru este foarte greu de atins chiar și cu toate echipamentele și procesele pe care le aplicăm, țelul nostru este ca minim 97% din sămânța noastră să fie genetic pură”, a adăugat Ion Moraru.

DSC_0392

Se recoltează știuleți

La producerea de sămânță, recoltarea se face în știuleți, nu în boabe. “Unde noi procesăm sămânța de porumb se face și o sortare manuală a știuleților. Se întâmplă să mai scape în procesul de recoltare plante atipice, care nu corespund hibridului respectiv. Se face o recunoaștere vizuală, sunt niște mese de sortare și după ce se primesc știuleții în stația de condiționare și se depănușează se pun pe bezi și manual are loc sortarea lor. După această etapă urmează uscarea știuleților, se batozează și intră într-un proces de calibrare, însăcuire, evaluare MMB (masa a 1.000 de boabe), germinație și după asta produsele sunt puse pe piață la dispoziția fermierilor”, a declarat directorul de producție al companiei Monsanto.

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată


*