5 tehnologii agricole care pot mări spectaculos profitul

Ce va trebui să aibă ferma viitorului?

Chiar şi nişte banale solarii pot dubla productivitatea, pe bani puţini, însă ştiinţa oferă chiar mai multe oportunităţi.

Irigaţii hidroponice. Exact ca în cazul florilor care cresc într-o simplă vază cu apă, şi plantele se pot descurca foarte bine doar cu apă, şi nutrienţii potriviţi. Productivitatea este de cel puţin două ori mai mare decât a agriculturii clasice, pe sol. Însă costurile sunt destul de mari şi există riscul ca, dacă angrenajul tehnic de pompare şi recirculare a nutrienţilor cedează, recolta să fie compromisă. Cea mai bună utilizare a sistemelor hidroponice este în cazul răsadurilor şi puieţilor, în mediu controlat, în scopul plantării în sol sau vânzării. Chinezii s-au apucat deja să construiască adevărate fabrici de plante.

Agricultura conservativă. Clima capricioasă de la noi, dar şi costul mare al combustibilor, fac să fie din nou viabile unele practici străvechi. De exemplu, păstrarea resturilor vegetale pe sol păstrează nivelul de umiditate. Cercetătorii au arătat că este posibilă chiar şi însămânţarea fără arătură, cu condiţia să fie aplicată corect. Avantajele sunt prevenirea eroziunii şi reducerea nevoii de irigaţii, lucruri care aduc în final un profit mai mare. Despre cum poate fi aplicată agricultura conservativă în România, vorbeşte, pe agrointel, şeful Institutului de Cercetări Fundulea.

Hedging agricol. Riscurile de afaceri se pot echilibra reciproc atunci când culturile sunt diversificate corect: când o cultură e compromisă, alta aduce profituri neaşteptate. Pentru o echilibrare corectă, e nevoie de expertiza unui agronom. Atunci când agronomul nu găseşte soluţia optimă, poate ajuta un finanţist. Fermierul poate să încheie asigurări care să-i acopere pagubele în cazul unei scăderi de preţ sub un anumit nivel, considerat critic. Asta spre deosebire de asigurarea agricolă obişnuită, care presupune că fermierul este despăgubit doar dacă este afectată cantitatea recoltei. Un fermier din Tulcea a povestit recent pentru cititorii agrointel cum funcţionează o strategie de echilibrare a riscurilor.

Biogaz. O instalaţie de biogaz care să folosească deşeurile de la o fermă – pentru a produce căldură sau chiar electricitate – poate aduce câteva procente în plus la încasări. Adică, exact diferenţa dintre pierdere şi profit. Cel mai bun randament îl au fermele de păsări, pe locul al doilea sunt cele de porci iar pe trei sunt cele de bovine. Se poate face biogaz şi din resturi de masă vegetală. Inovatorul Gunter Pauli propune o aplicaţie în care biogazul este doar unul dintre multele produse secundare ale unui ecosistem de producţie.

DDGS. Resturile de cereale rămase în urma distilării bioetanolului sunt un furaj excelent şi mult mai ieftin. În Vest, DDGS-urile sunt cunoscute de jumătate de secol, însă în România abia au ajuns. O tonă de furaje costă la intern în jur de circa 270 de euro, comparativ cu 700 de euro tona de şrot de soia pe piaţa internaţională. Însă după ce Ioan Niculae a povestit despre cum le fabrică el la Zimnicea, un competitor a replicat, într-un comentariu la articolul agrointel, că va importa în curând şi va revinde la un preţ mult mai mic.

3 Comentarii la 5 tehnologii agricole care pot mări spectaculos profitul

  1. (1)Ati mincat vreodata o salata cultivata prin metoda hidroponica? Fara gust, in schimb plina de fosfati si nitrati ca de, vorbim de profit si salata trebuie sa fie mare si bobonata. Dar la consumatori v-ati gindit? sau la faptul ca resursele de apa potabila (si plantele au nevoie de apa curata) sint limitate iar prin aceasta metoda se consuma o cantitate enorma (daca apa nu este reimprospatata exista riscul de aparitie a unor bacterii care pot ucide organismul uman) de apa?
    (2) Da exista posibilitati de aplicare a agriculturii conservative cu conditia sa dispui de utilaje corespunzatoare. Insa daca un an treci doar cu discurile anul urmator trebuie neaparat sa faci aratura cu plug cu scormonitor ca pamitul sa respire si sa nu se taseze. Cel mai bun lucru e ca cei de la Fundulea sa experimenteze soiuri de cereale care sa corespunda atualelor conditii de clima. Cele obtinute pe timpul lui Ceausescu au fost bune dar s-au perimat.Personal cele mai bune recolte (in conditii de neirigat) le-am scos cind am ars miristea si am semanat in timp util folosind calenadrul agricol in functie de soiu utilizat siameliorind proprieattile solului.E adevarat ca au fost si citeva ploi la timpul potrivit. Productia de orz a fost atunci de 7(sapte )tone/ha.(3) Autoprotectia se practica oricum deoarece daca nu respecti schimbarea culturilor in asolamente risti daca pui griu dupa griu sa nu scoti ca valoare ce ai bagat in pamint. Cit despre asigurari aia cer si pe masa si pe taxu pentru asigurarea recoltei. Ultimele 2 puncte se practicau intensiv si pe vremea CAP-urilor unde existau instalatii de biogaz iar din fabricile de spirtoase puteai lua borhotul ramas de la distilarea cerealelor. Una peste alta nu veniti cu nimic nou in afara de cultura hidroponica. Aici nu e vorba de rezistenta la nou, aici e vorba de faptul ca punctele inserate se adreseaza exclusiv holdingurilor agricole si nu fermierilor (adica taranilor) de rind. Ei si acum o sa merg sa maninc o salata crescuta in mranita din gradina proprie. E aceiasi salata pe care am pus-o pe masa ambasadorului american in urma cu mai multi ani. Ca ala nu minca salata hidroponica desi la ei aceasta cultura sa tot aiba 10-15 ani. Stia el ce stia.Mi-a certificat ca a fost cea mai buna salata mincata in viata lui.

    • @arici:ai perfecta dreptate in tot ce ai scris mai sus. Am prieteni din vest care atunci cand vin in vizita la mine mu-i mai scot din gradina. Am un prieten din USA care este bucatar de meserie si nu concepe sa poti face o friptura de porc „condimentata” doar cu sare.De pork romanesc. Cert este ca nu stim sa facem un brend din asta. Apropo, exista si in usa magazine in care sa vand produse gustoase (bio!!!) dar la niste preturi…..

2 Trackbacks & Pingbacks

  1. 5 tehnologii agricole care pot mări spectaculos profitul « Cerul Albastru
  2. Agricultura Romaniei – agriculture738

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată


*