• ABONARE
  • Contact
  • Publicitate
  • Anunțuri
  • Audiență
  • Rețele sociale
  • Informații
  • Știri
  • Subvenții APIA
  • Vegetal
  • Zootehnie
  • Bursă cereale
  • Agribusiness
  • ARHIVA
  • CĂUTARE
  • Secretele din spatele marilor producţii

    agrointeligenta.ro -

    Chiar dacă parcul de maşini şi utilaje agricole este în creştere, iar utilajele de sute de mii de euro şi-au făcut apariţia pe terenurile din România, fermierii locali mai au mult până să se pună la punct.

    Celebrul tractor UTB 645 de la Braşov sau Gloria de la Semănătoarea sunt deja de domeniul trecutului. Tehnologia a evoluat aşa de mult încât nu mai miră pe nimeni performanţele la care au ajuns utilajele din ziua de azi sau faptul că ajung să lucreze într-o oră, cât altădată într-o zi întreagă.

    Doar un exemplu, combina Claas Lexion 770 Terra Track a intrat în 2012 în Guinness World Records cu un record greu de egalat la recoltat grâu: 675,84 tone recoltate în 8 ore, cu o medie de 85,5tone/oră, după cum susţin oficialii Claas România. Mai mult, combina nu s-a oprit din recoltat decât după 20 de ore şi peste 1.400 tone recoltate. Tot anul trecut, Claas, împreună cu Horsch, de data aceasta, au stabilit un nou record la semănatul porumbului, 448,29 hectare în 24 ore, record realizat cu un tractor multifunctional Claas şi o semănătoare de la Horsch.

    Tractorul a fost echipat cu sistemul Telematics care face posibilă verificarea şi documentarea continuă atât a poziţiei, cât şi a setărilor tractorului. Acest sistem pemite şi posibilitatea de întoarcere automată la capete.

    “Fără avantajele noilor tehnologii nu ai cum să faci productivitate”, susţine Finn Petersen, directorul general al Claas România.

    De aceeaşi părere sunt şi agricultorii români, cu condiţia să şi aibă bani pentru a investi în utilaje.
    Dimitrie Muscă, fondator şi acţionar la Combinatul Agroindustrial Curtici din judeţul Arad (unitate care exploatează circa 7.500 hectare de teren agricol) a investit foarte mult în maşini şi utilaje agricole. Despre ele, spune că sunt “nişte maşinării computerizate, care au sute de cai putere şi sunt capabile să lucreze 300 de hectare zilnic”. Trebuie însă şi muncitori pe măsură să le conducă.

    „Maşinile au valoare mare. Oamenii care lucrează cu ele trebuie să fie responsabili. Trebuie să fii plătit corect ca să exploatezi corect utilajele”, spune Muscă. În plin sezon, cei care lucrează pe combine sunt remuneraţi cu câte 100 de euro pe zi.

    Iar exemplul celor de la Curtici nu este unic. În ultima vreme, tot mai mulţi agricultori, inclusiv de dimensiuni medii şi-au cumpărat utilaje performante, convinşi de performanţele acestora.

    La mare distanţă de Occident

    În România, un tractor lucrează circa 55 de hectare pe an, adică de vreo trei ori mai mult decât în Franţa şi de circa zece ori faţă de Austria. Teoretic, conform statisticilor, în ţară există circa 175.000 de tractoare (o parte însemnată fiind învechite) şi aproximativ 50.000 de combine.

    Producătorii de maşini şi utilaje agricole spun că în ritmul actual al vânzărilor ne mai trebuie cel puţin 50 de ani să ne punem la punct, susţine Monika Puiu, director general NHR Agropartners.

    Ea spune că vânzările de tractoare în România se ridică la 1.500 de unităţi pe an, achiziţiile fiind efectuate în general de fermieri din fonduri proprii sau împrumuturi de la bănci şi mai puţin prin intermediul unor programe de finanţare cu bani europeni. În cazul New Holland, de exemplu, fondurile europene reprezentau în 2012 doar 7% din cifra de afaceri a companiei, faţă de 15-17%, în 2011 sau 35%, în 2010, poate şi din cauza birocraţiei. Cât despre provenienţa banilor, Puiu afirmă că aceştia provin în majoritatea cazurilor din buzunarul fermierilor.

    În acelaşi timp, reprezentanţii Claas România vorbesc despre o “piaţă agricolă totală constantă în ultimii ani în România, adică aproximativ 500 combine şi 1500 tractoare anual”, în condiţiile în care pentru a lucra eficient suprafaţa agricolă sunt necesare aproximativ 175.000 tractoare. Aceasta înseamnă că la o piaţă totală anuală de circa 1.500 bucăţi, ar fi nevoie de foarte multi ani pentru retehnologizarea fermelor din România.

    Claas vine în sprijinul fermierilor cu programe de finanţare concrete cu mai multi parteneri bancari specializaţi în agricultură. Compania încearcă să atragă agricultorii cu o dobândă fixă de la 3,49%, avans minim 5% şi rate sezoniere, cu prima rată în septembrie 2013,

    Producătorii se pliază pe cererea clienţilor

    România este ţara cu cele mai multe exploataţii agricole din UE, cu o medie de 3,5 ha pe unitate. Drept urmare, şi oferta producătorilor de utilaje s-a pliat pe realitatea locală. Claas, de exemplu, oferă tractoare şi combine pentru exploataţii agricole de orice dimensiune, obiectivul fiifnd acoperirea unei game cât mai mari de exploataţii agricole, susţin reprezentanţii companiei.

    În 2013, firma are în portofoliu combine pentru exploataţii începând de la 300 ha la peste 10.000 ha, dar şi tractoare cu puteri cuprinse între 90 şi 500 CP. Cele mai vândute tractoare sunt cele din gama 90 – 300 CP.

    Nu doar producătorii de maşini şi utilaje agricole se conformează cererii din piaţă. De exemplu, compania Impar din Odorheiu Secuiesc, furnizor de anvelope agricole, are în portofoliu anvelopele BKT (Balkrishna Industries Limited) produse în India, oferind o gamă diversificată de anvelope diagonale şi radiale.

    Punctul forte al anvelopelor BKT reprezintă raportul preţ/calitate optim, fapt care îi va face şi pe viitor pe fermierii români să aleagă această marcă. „Dacă o anvelopă premium se exprimă prin 100% preţ pe lângă 100% calitate, la anvelopele BKT acest raport se exprimă astfel: 60% preţ, 90% calitate”, afirmă reprezentanţii companiei.

    Anvelopele diagonale reprezintă 70% din vânzări, însă datorită retehnologizării în curs a agriculturii şi comasării terenurilor în loturi mari,a crescut numărul de tractoare de mare putere utilizând anvelope radiale mari, mai precizează oficialii Impar

    Marca BKT acoperă aproape în totalitate tipodimesiunile de anvelope aflate pe aceste tractoare. Impar livrează şi roţi complete alcătuite din jantă şi anvelopă, asigurând soluţii pentru a echipa tractoarele cu roţi înguste, astfel tractorul poate fi utilizat pentru o gamă mai largă de lucrări, cum ar fi prăşitul şi ierbicidatul.

    Ca şi o completare şi o necesitate care decurge din comercializarea anvelopelor, gama de oferte s-a completat cu camerele de aer Carmax, marcă privată fabricată în Korea de Sud. Procesul de fabricaţie fiind bazatăpe folosirea cauciucului butilic, produsele oferă o calitate superioară camerelor pe bază de cauciuc natural la acelaşi nivel de preţ.

    Impar este prezentă pe piaţa românească de mai bine de 20 de ani, echipa de la Odorheiu Secuiesc fiind capabilă să ofere soluţii complete clienţilor din întreaga ţară, gama de produse comercializată include anvelopele agricole şi industriale, jenţi, camere de aer, acumulatori şi lubrifianţi.

    Statistica oficială

    Parcul de tehnică agricolă din România include aproximativ 174.000 tractoare, 24.100 de combine de cereale, 139.700 pluguri, 82.900 de grape cu discuri, 67.600 de semănători de diferite tipuri, potrivit Institutului Naţional de Statistică.

    Media pe tractor fizic este de 55 hectare arabil, iar pe combina de recoltat cereale, în vârful campaniei, de 102,6 ha. În celelate state ale U.E., potrivit Food and Agriculture Organization of the United Nations, încărcătura medie pe tractor este de 14,24 ha/tractor (Franţa – 15 ha/tractor; Marea Britanie -11,86; Austria – 4,4 ha/tractor; Polonia 12,4; ha/tractor).

    Pentru a ajunge la nivelul Poloniei, ţără cu care ne putem compara din punct de vedere al suprafeţei agricole, va trebui să reînnoiască parcul de tractoare cu aproximativ 600.000 unităţi, fapt realizabil în conditiile actuale (1500 – 2000 tractoare /an în Romania şi 15.000 – 20.000/an în Polonia) în 300 ani.

    Citiţi luni 21 ianuarie suplimentul Agricultura Inteligentă, care va fi distribuit gratis împreună cu Evenimentul Zilei şi Capital.

    Aflaţi astfel care sunt cei mai mari agricultori din România şi afacerile lor, dar şi câteva poveşti de succes ale unor fermieri români.

    Alte subiecte:

    Plantele exotice, şansa de supravieţuire pentru micii fermieri

    Silozul propriu, investiţia care aduce profit


    Te-ar mai putea interesa

    Fertilizarea castraveților cu îngrășăminte bio – 6 rețete simple Macerat de coada calului – rețetă. Beneficii ANM a emis o alertă meteo de vijelii și averse torențiale în 18 județe până joi dimineață

    Ultimele știri

    Comerțul agroalimentar al UE – creștere pozitivă. Excedent comercial de 5 miliarde de euro Polițiștii au prins trei hoți de vaci. Animalele furate au fost returnate fermierului Subvenții APIA 2024. Terenurile care primesc bani la hectar și cele care sunt scoase de la plată