Care sunt soiurile de grâu cu șanse mari să treacă ”testul” frigului. Profesorul Tabără: ”Plantele n-au parcurs o fază de călire. Există riscul unor pierderi însemnate din cauza gerului”

Temperaturile negative anunțate pentru perioada următoare îi îngrijorează pe fermierii români, mai ales că tocmai au traversat un an 2015 destul de dificil și încă un an în care culturile agricole ar putea avea de suferit nu face decât să aducă încă un motiv de îngrijorare pentru agricultori.

Prognozele meteo pentru următoarele zile au pus în alertă fermierii din România. Chiar dacă culturile de toamnă sunt obișnuite să facă față temperaturilor negative, faptul că, până în prezent acestea nu au fost acoperite de un strat de zăpadă și nici nu au avut o perioadă de timp mai îndelungată de temperaturi scăzute – pentru a se acomoda cu frigul, face ca expunerea bruscă la ger să aducă cu sine și o serie de probleme, precum, înghețul plantelor sau chiar pierderea culturii, în special la rapiță, care este mult mai sensibilă la oscilații bruște de temperatură.

Plantele nu au trecut prin faza de călire

Riscul major pe care modificările bruște de temperatură îl aduce în câmp este legat de faptul că plantele nu au avut o perioadă mai lungă de temperaturi scăzute pentru a se acomoda cu temperaturi negative, ci scăderea de temperatură va apărea brusc, provocând un șoc termic la nivelul plantei.

”Dacă apar aceste temperaturi negative așa brusc, cum se anunță, cu căderi de precipitații și diferențe mari de temperatură de 8-10°C, culturile agricole ar putea fi expuse unor riscuri majore, mai ales culturile de rapiță, orz, orzoiacă și grâu. Nici unele specii de pomi fructiferi nu sunt lipsite de riscuri în această perioadă. Motivul principal pentru care culturilor de toamnă sunt supuse unor riscuri majore este legat de faptul că ele nu au trecut prin faza de călire în aproape nici una din zonele țării. Nu am avut temperaturi negative, temperaturile au fost chiar pozitive, de peste 10°C și atunci culturile agricole nu au traversat această etapă de acomodare, dacă vreți să îi spunem. Din această cauză este posibil să avem un procent mare de plante care vor dispărea din cauza înghețului”, a declarat pentru Agrointeligența profesorul Valeriu Tabără, vicepreședinte al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti” (ASAS).

De la -7°C, risc major de îngheț la rapiță

Dacă plantele ar fi reușit să traverseze faza de călire, atunci o scădere a temperaturii de până la -20°C, nu ar fi reprezentat o problemă majoră pentru grâu sau rapiță, dar pentru că nu au trecut prin această fază, toleranța la ger a culturii de grâu și rapiță a scăzut foarte mult, astfel că, o temperatură de -7°C, pentru o perioadă mai lungă de timp ar putea însemna chiar dispariția în întregime a culturii de rapiță.

”Dacă plantele au traversat faza de călire, la -25, -30°C deja putem vorbi despre un risc major pentru cultura de grâu, dacă plantele nu sunt călite, atunci există un pericol major, astfel că la -10, -12°C plantele de grâu pot suferi de pe urma înghețului. Așa cum sunt culturile în câmp, la rapiță, pot apărea probleme majore la temperaturi începând de la -7°C. La fel este cazul și la orzul și orzoaică de toamnă, care nu au trecut prin faza de călire. Dacă ar fi traversat această fază, atunci și orzul și orzoaică ar putea rezista la -17°C, chiar -20°C. Din acest motiv traversarea perioadei de călire este foarte importantă”, ne-a explicat profesorul Tabără.

Rapița este compromisă dacă gerul durează 7-8 zile

O altă problemă care vine complementar la temperaturile negative este legată de faptul că plantele nu sunt acoperite de un strat, oricât de mic, de zăpadă.

”Una este să ai temperaturi scăzute cu strat acoperitor de zăpadă și alta este să ai temperaturi negative, fără strat acoperitor de zăpada. Fără stratul acoperitor de zăpadă, atunci temperaturile scăzute, mai ales atunci când vin brusc, sunt extrem de păgubitoare. La grâu este mai greu să pierzi cultura în întregime, la grâu putem vorbim despre un procent de plante înghețate. Înghețurile la grâu se vor resimți în special la hibrizii și soiurile străine. La rapiță însă putem vorbi despre distrugerea întregii culturi, dacă înghețul este de durată, dacă temperaturile negative țin mai mult de 7-8 zile. Aceeași situație se poate întâmpla și la orzoaică”, ne-a spus fostul ministru al Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Fermierii nu pot lua nici o măsură

La această dată fermierii nu pot lua nici o măsură pentru a-și proteja culturile în fața înghețului.

”Prima și cea mai importantă regulă pe care un fermier trebuie să o respecte este să efectueze semănatul în toamnă la timp, ca planta să poată parcurge cele 40-45 zile în care se acumulează substanțele de rezervă, zaharurile de pildă, care concentrează sucurile celulare și care măresc rezistența plantei la îngheț. Fermierii au semănat la timp, culturile au avut o evoluție promițătoare și la această dată culturile sunt frumoas. Ca și culturi, ca și fază de evoluție, plantele arată chiar spectaculos față de anii anteriori. Dar se pune problema dacă va veni acest îngheț și ce consecințe va avea asupra culturilor de toamnă”, a adăugat profesorul Tabără.

Fenomen repetitiv

Se poate observa că pe parcursul ultimilor ani am avut parte de o lună decembrie extrem de călduroasă, urmată imediat de o lună ianuarie cu temperaturi negative. Totuși, dacă acest val de temperaturi negative, anunțat pentru zilele următoare vine cu precipitații sub formă de zăpadă și se formează un strat, chiar și de 6-7 cm, atunci șocurile termice resimțite de culturile agricole vot fi atenuate.

”Din păcate, a devenit un fenomen repetitiv. Acesta este motivul pentru care am tot spus și noi la Academia de Științe Agricole și Silvice că este foarte important să revedem ce însemnă momentul semănatului în toamnă pentru că și un semănat timpuriu sau efectuat chiar în perioada optimă, dacă apoi avem temperaturi ridicate o perioadă lungă de timp, cum a fost și anul acesta, ea poate să devină perdantă pentru cultură. Sunt lucruri pe care noi, din păcate, nu le mai reluăm”, ne-a vorbit fostul ministru al Agriculturii, despre importanța cercetării agricole.

Cine a mizat pe soiuri românești este în avantaj

Având în vedere schimbările climatice ce se produc de la an la an, dar și adaptabilitatea soiurilor și hibrizilor la condițiile climatice, profesorul Tabără este de părere că, ceea mai bună armă a fermierului pentru a contracara aceste fenomene este genetica românească, perfect adaptată condițiilor de la noi din țară.

”Soiurile de grâu românești rezistă mult mai bine la aceste oscilații termice. În fiecare an, aceste soiuri românești au avut o rezistență mult mai bună decât soiurile străine. Mai ales la grâu avem soiuri care au o rezistență destul de ridicată la îngheț. Problema foarte mare, nu va fi la grâu, ci la rapiță și la orzoaică putem avea probleme însemnate. Hibrizii de grâu românești extrem de bine adaptați la condițiile de la noi din țară sunt: Glosa- care ocupă cea mai mare pondere în cultură, Alex și Ciprian creați la Fundulea, respectiv la Lovrin, Andrada care a fost creat la Turda. Fermierii care au mizat pe hibrizi românești sunt mai siguri pe culturile lor și pentru ceea ce înseamnă perioada de iarnă, dar și cea de vară”, susține profesorul Valeriu Tabără.

Rapița ar putea fi cea mai afectată cultură

După un an agricol extrem de dificil pentru fermierii români, în care seceta le-a înjumătățit producțiile și veniturile, agricultorii se uită cu îngrijorare la prognoza meteo și speră ca anul 2016 să aducă cu sine recolte bogate, spune Laurențiu Baciu, președintele Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România.

”Este important cât de jos vor scădea temperaturile și câte zile vor ține. După o perioadă atât de călduroasă și unde unele plante își începuseră ciclul vegetal, acestea vor fi stresate ținând cont de faptul că nu au avut o perioadă mai lungă pentru a se acomoda cu temperaturile scăzute. Contează foarte mult cât de tare vor scădea temperaturile. Tinând cont de faptul că suntem lipsiți de precipitații stau și mă gândesc, oare ce se va întâmpla cu rapița. Culturile de rapiță, nefiind acoperite cu un strat de zăpadă nu pot rezista la o temperatură foarte scăzută. Odată cu aceste temperaturi negative s-au anunțat și ceva precipitații, depinde în ce cantitate vor veni aceste precipitații, dacă vor reuși să acopere terenul”, a declarat pentru Agrointeligența Laurențiu Baciu, președintele LAPAR.

Alte pierderi ar duce la un dezastru în agricultură

”Dacă anul acesta am reușit să supraviețuim din resurse proprii sau am reușit să ne mai prelungim datoriile, nu știu dacă s-ar mai întâmpla încă un astfel de fenomen, adică încă un an cu pierderi, am mai putea supraviețui într-un fel sau altul. Sper să nu se întâmple asta și vreau să cred că este doar un anunț al meteorologilor mai de spectacol și lucrurile să stea cu totul altfel. Eram obșnuiți să avem temperaturi de -30°C, dar aveam terenurile acoperite și cultura grâului rezista destul de bine la temperaturi negative. În schimb orzul, orzoaica de toamnă, rapița dacă sunt supuse unui șoc termic nu știu dacă vor rezista”, ne-a spus fermierul băcăuan, cum se prezintă situația în câmp.

Cu un ochi la termometru și unul la culturile din câmp

Liderul fermierilor a înființat în toamnă 1.200 de hectare: 600 hectare cu grâu, 600 hectare cu rapiță.

”În aceste zile de îngheț nu pot face mai nimic, pot decât să aștept să se dezghețe și să evaluez situația. Mare lucru nu am ce să fac, terenul este descoperit. Informațiile le luăm de la televizor și depinde pe ce canal te uiți, care mai de care vor să șocheze prin aceste prognoze și avertizări. Rămâne de văzut, stau cu un ochi pe termometru și cu un ochi în câmp și speră că pierderile înregistrate din cauza temperaturilor negative nu vor fi așa de însemnate”, ne-a mărturisit liderul fermierilor.

Dacă luăm în calcul stadiu actual, vorbim despre un an de excepție. Am avut umiditate suficientă, terenul s-a lucrat bine în toamnă, chiar pregătirile pentru cultura rapiței au fost destul de bine realizate, mai ales acolo unde fermierii dețin tehnică agricolă foarte bună. În partea de vest a Munteniei am văzut niște culturi de rapiță excepționale. Orzul are probleme pentru că el a pornit cu o anumită infecție din toamnă. Au apărut plazmozele pentru că a fost semănat timpuriu. Din punct de vedere al evoluției de până acum, vom avea un an de excepție. Aș spun că și pentru culturile de primăvară există premise bune, pentru că avem arăturile făcute, avem o cantitate de apă destul de bună în sol, chiar dacă decembrie a fost o lună cu deficit de umiditate. În general se anunță un an bun în cultura agricolă” – prof.dr. Valeriu Tabără, vicepreședinte al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti” și fost ministru al Agriculturii și Dezvoltării Rurale

Foto: www.mediafaxtalks.ro

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată


*


ARIOSO