• ABONARE
  • Contact
  • Publicitate
  • Anunțuri
  • Audiență
  • Rețele sociale
  • Informații
  • Știri
  • Subvenții APIA
  • Vegetal
  • Zootehnie
  • Bursă cereale
  • Agribusiness
  • ARHIVA
  • CĂUTARE
  • Soiuri românești de grâu care promit: Otilia, Pajura și Pitar. Vor reuși ele să detroneze Glosa?

    Roxana Dobre -

    Soiurile românești de grâu reușesc să țină piept importurilor de semințe, iar 65% din suprafața totală cultivată cu grâu este însămânțată cu soiuri obținute de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare de la Fundulea, potrivit dr. ing. Gheorghe Ittu. În topul preferințelor fermierilor se află Glosa, soiul pe care pariază an de an cei mai mulți agricultori care vor să obțină producții satisfăcătoare, dar mai ales o calitate foarte bună a boabelor. Pe lângă acestea, Institutul face frecvent teste pentru a scoate semințe cât mai apropiate de perfecțiune, adică, productive și rezistente la secetă și boli.  Anual, de la Fundulea pleacă 3-4 mii de tone de semințe de bază care ajung la producătorii de semințe care le multiplică mai departe pentru comercializare.

    Trei soiuri “vedetă”

    Dr. Gheorghe Ittu, cercetător și membru corespondent al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice «Gheorghe Ionescu Şişeşti» spune că la Fundulea anumite soiuri sunt în diverse faze de intrare în producție.

    “De exemplu Otilia, este un soi care deja a început să ajungă în ferme de anul trecut. Avem 2 soiuri, unul înregistrat în 2014, Pajura care producem sămânță doar la Fundulea, unde avem circa 30 de hectare. De la anul începe să ajungă și în fermele care multiplică semințele. În 2015 am înregistrat un soi de o calitate excelentă Pitar, care este sămânța doar la noi iar un hectar în Insula Mare a Brăilei cu care avem colaborări, iar ei vor să multiplice și să amestece cu celelalte soiuri pe care le cultivă și să îmbunătățească calitatea“, ne-a explicat specialistul.

    grau

    Otilia, foarte rezistent la cădere, iernare, secetă si arşiţă

    Otilia, soi de grâu comun de toamnă, a fost obţinut prin hibridare sexuată, urmată de selecţie individuală repetată în generaţiile F2, F3 şi F5, din combinaţia hibridă F96052G16-2/FAUR. Soiul Otilia are tufa plantei semierectă, în faza de înfrăţire. Frunza steag are portul semiaplecat după înflorit.

    Frunzele sunt medii ca lungime şi lăţime şi sunt acoperite cu un strat ceros puţin intens în a doua parte a perioadei de umplere a boabelor. Talia medie a plantei este cuprinsă între 75 și 92 cm, fiind de aceeaşi înălţime cu cea a soiurilor martor Dropia şi Glosa.

    Spicul este de culoare albă, semidens, aristat, de formă piramidală, mare şi cu poziţia seminutantă la maturitate. Boabele sunt de mărime medie, de formă alungită, de culoare roşie şi au, în condiţii optime de cultură, o masă a 1.000 de boabe de 43-45 g şi o masă hectolitrică de 78- 80 kg/hl.

    Caracteristici fiziologice: Soi precoce (având perioada de vegetație asemănătoare cu a soiurilor martor Dropia şi Glosa), cu rezistenţă bună la cădere, iernare, secetă si arşiţă. Este rezistent la rugina galbenă şi septorioză şi mijlociu de rezistent la actuale rase de rugina brună şi de făinare. Are un nivel mijlociu de rezistenţă la fuzarioză și o rezistenţă bună la încolțirea in spic.

    Capacitatea de producție: Testat alături de soiurile martor, Dropia si Glosa, în reţeaua ecologică a I.N.C.D.A. Fundulea, în medie pe trei ani (2010-2012), dar şi în testările oficiale din reţeaua I.S.T.I.S., soiul Otilia s-a dovedit a avea un potenţial bun de producţie, fiind superior soiului Dropia cu 9-14% şi soiului Glosa cu 5-6%.

    Potenţialul de producţie a soiului este de peste 10 t/ha iar productivitatea medie, în condiţii de fermă, a depăşit frecvent 5 t/ha (spor de 4-5%), fără irigare, având o stabilitate superioară a recoltelor.

    Testările pe o perioadă de cinci ani, pe microprobe de laborator, recoltate atât din reţeaua ecologică a I.N.C.D.A. Fundulea, cât şi a I.S.T.I.S., au scos în evidenţă că soiul Otilia are caracteristici foarte bune de calitate, fiind din acest punct de vedere superior soiului Dropia, soi martor de calitate în testările oficiale ale I.S.T.I.S., dar şi soiului Glosa.

    grau

    Pajura, soi intensiv cu potenţial ridicat de producţie

    Soiul de grâu Pajura are tufa plantei semierectă în faza de înfrăţire. Frunzele sunt medii ca lungime şi lăţime şi sunt acoperite cu un strat ceros intens iar talia medie a plantei este cuprinsă între 75 și 92 cm, fiind mai scurtă decât a soiurilor martor Dropia şi Glosa cu cca. 5-10 cm. Spicul este de culoare albă, semidens, aristat, de formă piramidală, de lungime medie şi cu poziţia semierectă la maturitate.

    Boabele sunt de mărime medie, de formă alungită, culoarea roşie şi au, în condiţii normale de cultură, o masă a 1000 de boabe de 40-44 g şi o masă hectolitrică de 77-80 kg/hl. Soiul este precoce (având perioada de vegetație asemănătoare cu a soiurilor martor Dropia şi Glosa, cu rezistenţă foarte bună la cădere, rezistenţă bună la iernare, secetă și arşiţă. Este rezistent la rugina brună şi făinare şi mijlociu de rezistent la septorioză şi rugina galbenă, are un nivel mijlociu de rezistenţă la fuzarioză.

    În testările multianuale, atât cele oficiale din reţeaua I.S.T.I.S., cât şi cele din reţeaua ecologică a I.N.C.D.A. Fundulea, a realizat sporuri medii de producţie de 5- 8%, comparativ cu soiul Glosa.

    Producţiile ridicate se bazează pe realizarea unei densități mari de spice pe unitate de suprafaţă şi pe o rezistenţă bună la bolile foliare. Are calitate bună de panificaţie, fiind din acest punct de vedere asemănător cu soiul Glosa. Realizează în medie sporuri de producţie de 5-8% faţă de soiul Glosa, în aceleaşi condiţii tehnologice, sporurile fiind mai mari în condiţii favorabile de atac al bolilor foliare.

    Soiul este recomandat a se extinde în zona de vest a ţării, câmpia din sudul ţării, Dobrogea şi Moldova.

    Pitar, excelent pentru panificație

    Soiul comun de toamnă Pitar, prezintă un progres genetic pentru calitatea de panificaţie, umplerea bună a boabelor şi rezistenţă la bolile foliare. Este un soi precoce (având perioada de vegetaţie asemănătoare cu a soiului martor Glosa), cu rezistenţă bună la cădere, rezistenţă bună la iernare, secetă şi arşiţă. Este rezistent la Rugina brună şi Făinare şi mijlociu de rezistent la Septorioză şi Rugina galbenă. Are un nivel mijlociu de rezistenţă la Fuzarioză;

    Se caută soiul care să învingă seceta

    Dr. ing. Gheorghe Ittu spune că cercetătorii sunt interesați de stabilitatea recoltelor, calitatea și adaptibilitatea care include rezistența la secetă dar și la boli.

    “Seceta este o caracteristică pe care noi am urmărit-o în mod continuu și bineînțeles că având în vedere că, în general, se accentuează perioadele de secetă și problemea este că sunt mai lungi decât în alți ani este foarte important să ai nivel din ce în ce mai bun de rexistență la secetă. Pentru această problemă facem presiune de selecție, avem metodologie specială și marea majoritate a soiurilor create la Fundulea sunt pentru asemenea lucruri pentru că am făcut presiune de selecție ori în condiții naturale ori în testări artificiale. Și bineînțeles că trebuie să ai toate calitțile, adică să fie rezistent la secetă dar și productiv“, ne-a explicat specialistul.


    Te-ar mai putea interesa

    Plantele beau, nu mănâncă! Preț îngrășăminte 2024. Cât costă tona de uree, nitrocalcar sau azotat de amoniu la început de an Victorie a fermierilor români în Parlamentul European! Regulamentul SUR a picat la vot!

    Ultimele știri

    România ar putea avea un laborator care să efectueze analizele pentru mierea din afara UE UCPR: Produsele avicole obținut în fermele din România sunt sigure din punct de vedere al sănătăţii Situație fără precedent în SUA: Gripă aviară depistată la vaci de lapte