Știri

Cinci reguli de bază pentru o cultură productivă de floarea-soarelui

România ocupă un loc important între țările cultivatoare de floarea-soarelui din Europa astfel că, din 2013 țara noastră este lider în UE la cultura de floarea-soarelui, raportând o recoltă totală de 2,13 milioane tone cu o producție medie de 2.144 de kilograme pe hectar.

Sunt multe reguli și verigi în tehnologie care pot influența producția în cultura de floarea-soarelui. Dar, pe lângă particularitățile care țin strict de fiecare fermă, agricultorii pot ține cont de câteva aspecte generale care conduc uneori la producții record pentru o anumită zonă.

Pentru a dat câteva sfaturi cât mai utile fermierilor, Agrointeligența a stat de vorbă cu Tiberiu Șerbănoiu, inginer agronom în cadrul companiei Syngenta. ”Aș începe de la zero și anume cu  alegerea solului, a hibridului,  o cartare bună a solului pentru că trebuie să știm exact ce elemente nutritive avem și ce trebuie completat. Un factor la fel de important este sămânța. Cea care reprezintă genetica, tot ce înseamnă potențialul de productivitate al hibridului respectiv. Venind cu sămânța și respectând anumite verigi din tehnologie și anume densitatea de semănat, adâncimea, perioada optimă, aplicarea de erbicide, combaterea bolilor și a buruienilor. Tot ce înseamnă respectarea acestor verigi tehnologice la sfârșit înseamnă productivitate”, ne-a explicat specialistul.

1. Alegerea solului

Este recomandată amplasarea culturii pe soluri fertile, lutoase sau luto-argiloase, fără exces de umiditate, de tipul cernoziomurilor, evitând vecinătatea solelor purtătoare de surse de infecţii, sole cultivate anterior cu floarea-soarelui, cele puternic infestate cu viermi sârmă sau gărgăriţa frunzelor.

2. Alegerea potrivită a hibridului

Genetica reprezintă un factor esențial în nivelul de productivitate pe care îl poate avea un hibrid. Este foarte important ca atunci când fermierul alege hibridul de floarea-soarelui să țină cont dacă în ferma sa există condițiile de care acesta are nevoie să se dezvolte. ”Noi avem în catalogul Syngenta peste 10 hibrizi de floarea-soarelui. Bineînțeles că nu s-a descoperit perfecțiunea în acest domeniu, așadar nu există acel hibrid care să meargă și în sudul țării dar și în nord sau și în zonă secetoasă dar și în zonă cu prea multe precipitații. Deci fiecare se adaptează pentru o anumită zonă. Dacă facem o comparație cu productivitatea de acum 10 ani de zile – care la nivel de hectar era undeva la 2 tone, acum vorbim de potențial și de 5-6 tone la hectar. Trebuie să se țină cont că la nivel de fermă de multe ori nu se respectă toate condițiile de tehnologie de aceea nici productivitatea hibrizilor nu coincide cu cea de catalog, ca să spunem așa”, ne-a explicat specialistul Syngenta.

3. Fertilizarea eficientă

Având un potenţial productiv ridicat, floarea-soarelui consumă cantităţi mari de substanţe nutritive. Pe toate tipurile de sol, floarea-soarelui valorifică bine atât îngrăşămintele organice cât şi cele chimice.

Gunoiul de grajd este bine valorificat, mai ales pe solurile grele şi reci dar este recomandat şi pe solurile mai uşoare, în doze de 20 tone/ha ce se încorporează imediat prin arătura de bază. Dozele de îngrăşăminte chimice se stabilesc ţinând seama, în principal de nivelul producţiei scontate, de consumul specific şi de rezervele solului în elemente nutritive, dar se au in vedere şi alţi factori cum ar fi: planta premergătoare, fertilizarea aplicată în anii precedenţi, gradul de aprovizionare a solului cu apă etc.

Fertilizarea echilibrată cu azot, fosfor şi potasiu asigură o mai bună toleranţă a plantei la pătarea brună şi necrozarea tulpinilor, la pătarea neagră şi la atacul de afide.

Aplicarea unilaterală sau în exces a îngrăşămintelor cu azot, favorizează atacul agenţilor ce produc putrezirea tulpinii şi capitulului, a celor ce provoacă boli foliare sau la rădăcină, cât şi atacul afidelor. Stabilirea unui sistem eficient de fertilizare la floarea-soarelui, presupune aplicarea îngrăşămintelor în funcţie de particularităţile biologice ale plantei şi însuşirile chimice şi hidrofizice ale solului.

4. Pesticidele aplicate la timp și controlat

Floarea soarelui este sensibilă la multe tipuri de boli şi este afectată de dăunători, de aceea este necesar de a prevedea desfăşurarea unui sistem de integrare a protecţiei plantelor ţinându-se cont de condiţiile fitosanitare. Folosirea tratamentelor trebuie să se facă controlat astfel că un surplus poate dăuna dar și tratamentele aplicate prea devreme sau prea târziu pot compromite cultura. Pentru o bună utilizare a acestora Syngenta a pus la dispoziția fermierilor un grafic al folosirii tratamentelor.

Floarea-soarelui_2013

5. Rotația culturilor

Floarea soarelui nu trebuie să urmeze mai repede de 4 ani după ea sau după specii care au boli comune cu aceasta. Se recomandă grâul sau orzul ca plante postmergătoare.

În regiunile cu ploi suficiente poate urma după orice plantă de cultură, pe când în regiunile secetoase nu trebuie cultivată după plante cu înrădăcinare adâncă: lucernă, sfeclă de zahăr, sorg. ”Dacă am da timpul înapoi, acum 7-8 ani de zile, cu siguranță că fermierii făceau mai multe greșeli în ceea ce privește tehnologia de cultură la floarea-soarelui. Acum, fermierii sunt mult mai informați și cât mai doritori să aibă productivitate cât mai bună. Observăm că la nivel de fermă se concentrează cunoștințele și se evită acele greșeli care ar putea avea un impact negativ asupra producției. Greșelile sunt date exact de nerespectarea regulillor enumerate mai sus”, ne-a mai spus specialistul de la Syngenta.

Be the first to comment

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată


*


ARIOSO