Ce caută România în scandalul cărnii de cal?

România s-a trezit peste noapte prinsă în scandalul cărnii de cal care inflamează deja de o lună şi jumătate opinia publică din Marea Britanie şi Franţa.

În esenţă „scadalul” se referă la substituirea parţială a cărnii de vită cu cea de cal în cadrul unor produse având ca bază carnea tocată – precum burgerii (cum s-a întâmplat în Marea Britanie unde a început scandalul) sau lasagna (cum s-a întâmplat în Franţa).

Acuzaţia formulată nu se referă la utilizarea în sine a cărnii de cal ci la inducerea în eroare a consumatorilor.

Scandalul în care acum a fost atrasă şi România a început pe 16 ianuarie când autoritatea pentru siguranţă alimentară din Irlanda a anunţat că a găsit în burgerii de vită distribuiţi pe piaţă de Silvercrest Foods în Irelanda şi Dalepak Hambleton in Marea Britanie, subsidiare ale ABP Food Group, urme de carne de cal, mergând în cazul unui produs pînă la 29% – descoperiri care au stat la baza deciziei de retragere de pe rafturi a peste 3 miloane de burger din magazine aparţinând Tesco, Aldi, Iceland, Dunnes Stores şi Lidl, ultima companie fiind prezentă şi în România.

harta-carne-cal

Pe lângă produsele de pe rafturile hypermarket-urilor, în Marea Britanie au fost găsite „urme” de carne de cal, şi în burgerii distribuiţi în magazinele fast food, precum Burger King, lanţ care a anunţat pe 31 ianuarie că burgerii de vită puşi în vânzare conţin şi carne de cal, aceasta după ce în prealabil, pe 23 ianuarie a renunţat la livrările celor de la ABP Food Group.

În februarie după burgeri, pe lista produselor în care carnea de vită a fos parţial sau integral substituită cu cea de cal apare lasagna.

Astfel, pe 6 februarie Tesco şi Aldi din Marea Britanie au retras produsele companiei franceze Comigel dând curs unor suspiciuni privind prezenţa cărnii de cal în lasagna de vită, suspiciuni confirmate o zi mai târziu pe 7 februarie de agenţia pentru standarde alimentare care a anunţat că în eşantioanele analizate proporţia cărnii de cal în lasagna de vită produsă de Comigel era de 100%.

meniu

În tot acest scandal nimeni nu pare să fi ştiut nimic despre cum a ajuns carnea de cal să înlocuiască parţial sau chiar integral carnea de vită în burgeri, lasagna sau alte produse – lanţurile de fast food arată cu degetul spre producători iar aceştia spre abatoare.

Până acum în dreptul „surselor” cărnii de cal au fost trecute Polonia – pentru cazurile de carne de cal descoperită în burgerii din Marea Britanie – şi România – pentru cazurile de carne de cal descoperită în lasagna proveniă din Franţa.

Oricum după cum par lucrurile devine mai puţin important în ce ţară anume se află abatorul de unde vine carnea de cal întrucât totul sugerează existenţa unei fenomen mai larg.

Motivul pentru care carnea de cal ajunge să substituie carnea de vită pare greu de înţeles la prima vedere. În ţările mari consumatoare de carne de cal aceasta este una dintre cele mai scumpe sortimente de carne de pe piaţă atât la producător cât şi în retail. În celelalte ţări, ţările unde nu se consumă carne de cal aproape deloc, aceasta este, la producător cel puţin, una dintre cele mai ieftine de pe piaţă.

lasagna

Producătorii de alimente care înglobează carne de vită se confruntă cel puţin din 2007 cu creşterea preţurilor acestei materii prime – datorită politicilor monetare impuse de criză şi a anilor proşti intercalaţi între cei buni din agricultură, preţul internaţional a ajuns de la 2,61 USD per kg la 4,30 USD per kg (potrivit World Bank) – evidenta creştere a costurilor de producţie, pe fondul scăderii consumului (un efect al crizei) determinându-i să caute soluţii prin care să redevină competitivi şi să îşi păstreze neatinse profiturile.

Seceta din 2012 a făcut nutreţul comun pentru vite şi cai să fie nu doar mai scump dar şi mai puţin, impunând stabilirea unor priorităţi de utilizare în favoarea vitelor şi defavoarea cailor şi conducând în consecinţă la o creştere a numărului de capete sacrificate al celor din urmă, iar în final la scăderea preţurilor acestui sortiment de carne la producător – până la un nivel cu 40-50% mai mic decât cel stabilit la nivel internaţional pentru carnea de vită.

Cazuri de substituire a unor materii prime mai scumpe cu unele mai ieftine fără a informa cumpărăorul asupra acestui lucru şi păstrând preţurile neschimbate – au fost deja identificate, de la începutul crizei, în mai mule ramuri industriale – spre exemplu, în industria vestimentară grupurile şi autorităţle de protecţia consumatorului au indentificat mai mulţi producători care deşi notau pe eticheta produsului 100% bumbac ofereau în fapt un amesec 60% bumbac 40% material sintetic, implicate fiind branduri de renume.

Un alt aspect foarte important al „scandalului”, dincolo de cel privitor la înglobarea altor ingrediente mai iefine într-un produs mai scump, este cel al respectării procedurilor de asigurarea calităţii şi siguranţei alimentare în procesul de producţie dar şi în achiziţia materiilor prime, care par a fi fost total ignorate, în toate companiile, atât cele din zona procesăriicât şi cea a desfacerii pe piaţă, de vreme ce descoperirea neregulilor a fost făcută abia de cumpărător.

România este prima deţinătoare de cai şi a doua producătoare de carne de cal din Uniunea Europeană (locul 13 în lume cu 610 857 capete, respectiv locul 14 în lume cu tone 9812 potrivit datelor FAOSTAT 2011).

Pentru Franţa, ţară în care se presupune că ar fi fost livrată carnea de cal din România, cei mai importanţi furnizori internaţionali pe această categorie de produs, însumând 27 000 tone sînt SUA (24% din total), Argentina (18%), Canada (15%), Belgia (14%), Brazilia (10%), şi alţii .

Be the first to comment

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată


*


ARIOSO