Înființarea unei culturi de căpșun: 5 reguli de bază pentru a obține un maxim de producție

Cu un singur hectar de căpșuni se poate trăi decent în România, dar e nevoie de bani pentru investiția inițială, studiu și multă muncă, spun cei care sunt deja ”veterani” în această afacere. Investiția medie este de minim 10.000 de euro la hectar, bani care se recuperează din primul sau al doilea an de producţie şi mai rămâne şi ceva profit. Condițiile esențiale sunt ca plantele să fie îngrijite corespunzător și să aibă noroc de vreme bună. Principala cheltuială în cazul căpșunilor este achiziţionarea de plante sănătoase dintr-o pepinieră – dacă plantăm stoloni bolnavi, vom avea o cultură bolnavă de la început.

Calcule făcute de Nelu Orlaie, proprietarul pepinierelor de la Hida (www.pepinierelehida.ro), de unde puteți procura și materialul săditor pentru cultura de căpșun în câmp:

Cultura cu cel mai mic cost e cultura clasică, unde se face mulcirea cu paie, însă având în vedere că acolo se fac mult mai multe lucrări manuale și prețul în mâini de lucru e în continuă creștere și forța de muncă e tot mai greu de găsit, consider că raportul dintre costurile totale la cultura clasică cu paie, versus cultura pe folie sunt destul de apropiate. La cultura pe folie neagră, irigarea e obligatorie ca să obții niște culturi constante și mari, pentru că dacă prindem un an ploios, cum a fost anul ăsta, toată lumea va obține o producție bună de căpșuni și fără irigații, dar în majoritatea anilor dacă nu ai irigații, producțiile sunt foarte mici. Dacă ai plante din cele mai bune soiuri, cu echipamente de irigații de cea mai bună calitate, ajungi la o investiție de 52-55.000 lei pe hectar, dar o cultură de căpșun dacă e întreținută bine poate ajunge la o producție totală de 80 de tone în cei trei ani de exploatare. În acești 55.000 lei e inclusă și forța de muncă cu culesul din anul înființării. Un om culege în general 60-70 până la 80 kg/zi. Avem vreo 250 de zile de muncă, care traduse în bani înseamnă cam 15.000 lei. La capitolul venituri generate, dacă plantația merge doar în primul an de la plantare și dacă dă 20 de tone de producție și dacă le-ai valorificat cu 4 lei să zicem, cum a fost anul ăsta (2015 – n.r), când prețul a fost foarte jos, tot ai făcut 80.000 lei, dar în mod normal prețul mediu al căpșunelor a fost de 5 lei pe kg, ceea ce înseamnă că te apropii undeva de 100.000 lei/ha. În primul ani îți scoți costurile de înființare și obții și un profit de 6.000 euro pe hectar. Dacă vrei îți poți lua o marjă de eroare, pentru că apar și cheltuieli neprevăzute. În următorii 2 ani singurele costuri sunt cele cu întreținerea culturii și cu culesul. Noi recomandăm debutanților să înceapă cu investiții nu foarte mari, că nu e obligatoriu să începi o afacere pe un hectar. Poți începe o afacere pe 20-30 de ari și în 2-3 ani să o crești”

Iată care sunt principalele reguli care fac din cultura de căpșuni una de succes:

1.Alegerea amplasamentului pentru înființarea culturii

Pentru siguranța alegerii corecte a unui amplasament potrivit pentru cultura căpșunului, se va avea în vedere existența sursei de apă permanente sau cel puțin pentru perioada martie – noiembrie. În plus, terenul trebuie să fie plan sau cu o pantă ușoară și nu trebuie să prezinte exces de apă nici pe perioade scurte. Planta de căpșun este foarte sensibilă la excesul de salinitate – un alt aspect important.

Atenție! Când se alege o regiune deluroasă, pentru cultura de căpșun se folosește jumătatea inferioară a pantei dealului. Se alege expoziția estică, sudică sau sud-estică pentru regiunile umede și expunerea vestică, nord-vestică, nordică, pentru regiuni mai puțin umede. Se vor evita spațiile înguste fără circulație a aerului, joase și care rețin apa!

De asemenea, sunt improprii amplasamentele în care știți că există risc de brume târzii de primăvară și grindină. Pentru cultura multianuală, în cadrul amplasamentului se va planta anual echivalentul unei treimi din suprafața propusă pentru cultivare, pentru a avea în fiecare an recolta constantă și o repartiție echilibrată a cheltuielilor și veniturilor și pentru o bună rotație a căpșunului în cadrul unui asolament.

2. Planta premergătoare

Căpșunul fiind o plantă de talie joasă, cu sistem radicular relativ superficial, este pretențios la însușirile solului. Ca atare, plantele care au ocupat terenul anterior cultivării căpșunului, trebuie să-l îmbogățească în substanțe nutritive și să nu facă parte dintre speciile care pot prezenta boli și dăunători comuni cu căpșunul. În plus, pentru ca o cultură de căpșun poate dura 3-5 ani, durata unei rotații a culturilor (asolament), în care intră și căpșunul, trebuie să fie de 7-9 ani.

Căpșunul poate intra în asolament cu plante leguminoase. Planta premergătoare se alege în funcție de perioada de plantare. Astfel, pentru plantarea de toamnă, se alege o premergătoare care părășește terenul cu cel puțin o lună înainte, pentru a avea timpul necesar pentru efectuarea arăturii și pregătirii corespunzătoare.

Cele mai bune premergatoare pentru cultura căpșunului sunt: leguminoasele (varza, morcovul, ridichea de lună), păioasele (orzul, grâul, ovăzul).

În situația în care plantațiile se înființează după culturi precum usturoi, cartof, ceapă, castraveți, tomate, vinete, ardei, care contribuie la apariția nematozilor (viermi din sol) și servesc drept gazdă intermediară pentru acest dăunători, este obligatorie tratarea solului cu insecticid specific pentru distrugerea rezervei de dăunători din sol. Căpșunul reacționează foarte bine la fertilizarea cu gunoi de grajd în cantități de 80-100 t/ha, mai ales în situatia în care fertilizarea se aplică la cultura premergătoare (cultura anterioară).

Se poate reveni cu o cultură de căpșun, pe aceeași suprafață de teren, numai după o perioadă de minim de 3 ani. Pentru o bună înțelegere, exemplificăm cu un model de asolament de 6-8 ani, format din culturi de legume:
An I: Varză sau conopidă (fertilizare cu 50 t/ha gunoi de grajd);
An II: Vinete sau ardei;
An III: Morcov(păstârnac, țelină) sau ceapă (usturoi);
An IV: Fasole, castraveți (dovlecei, pepeni);
An V: Varză timpurie (fertilizare cu 50 t/gunoi de grajd). Terenul poate fi pregătit corespunzător pentru plantarea de vară a căpșunului, prin desființarea unei culturi timpurii (ex. varză timpurie);
An VI-VIII. Căpșun (cultura de 3 ani).

3. Alegerea momentului plantării căpșunului

Plantarea căpșunului se poate face practic în tot cursul anului, dacă există sursa de apă pentru irigație. Pentru că suntem în sezon, noi ne vom referi la plantarea de primăvară care asigură condițiile necesare unei dezvoltări excelente a plantelor de căpșun pentru rodire la potențial biologic maxim în anul următor.

Astfel, în anul plantării, an fără rod, fortificarea și dezvoltarea plantei pe parcursul perioadei de vegetație conduc către o bună diferențiere a mugurilor de rod și favorizează depozitarea substanțelor de rezervă în rădăcini, fără concurență dată formarea fructelor și a stolonilor. Ca urmare, în anul următor înființării culturii, plantele pornesc devreme în vegetație primăvara, vegetează și rodesc bine, pe de-o parte datorită sistemului radicular puternic format în anul anterior și pe de altă parte datorită formării unui număr corespunzător de ramificații roditoare. Costurile suplimentare legate de întreținerea culturii din anul fără rod, sunt compensate de producția obținută în următorii ani cu rod.

Căpșunul reactionează foarte bine la fertilizarea organică, printr-un spor remarcabil de producție. Se recomandă administrarea a peste 60 t/ha gunoi de grajd bine fermentat, care se împrăștie uniform și se încorporează în sol, printr-o arătură. Ca îngrășământ organic, poate fi utilizat și compostul (obținut prin fermentarea aerobă a unui amestec din resturi vegetale și animale, până la transformarea acestora într-o masă uniformă, granuloasă, bogată în humus și microorganisme. În general, compostul se obține prin suprapunerea unor straturi succesive de gunoi de grajd și resturi vegetale (paie, frunze) pe un sol afânat la suprafață și permeabil. Se construiește o grămadă cu dimensiuni variabile (ex. 3m lungime, 2 m latime, 1,5 m înălțime). Se acoperă în final cu un strat subțire de pământ sau paie și se udă periodic.

Un alt îngrășământ ușor de procurat este gunoiul de păsări. Acesta poate fi utilizat numai diluat în apă, în proporție de 1 parte îngrășământ: 10 părți apă. Prin fertilizare nu se urmărește să se hrănească direct plantele cu elemente nutritive, ci micoorganismele din sol, care mai departe va hrăni plantele prin descompunerea materiei organice și furnizarea de elemente nutritive ușor solubile. În plus, fertilizarea cu îngrășăminte organice reprezintă una din metodele și tehnicile agriculturii ecologice.

4. Nu uitați de fertilizarea plantațiilor 

În anul de rod se aplică o fertilizare suplimentară. Nivelul cantităților de îngrășăminte aplicabile se face, în mod corect, după efectuarea unei analize chimice a solului. În urma cercetărilor, se recomandă ca administrarea azotului să se facă numai dacă prezența acestuia în sol scade sub nivelul a 15 mg/100 g sol. Pentru fiecare 3,5 mg sub nivelul de 15 mg, se administrează 100 kg/ha azotat de amoniu.

Cu privire la fosfor, dacă prezența sa în sol este sub 85 mg P2O5 (în soluție apoasă) la 100 g sol, se va administra cantitatea de 400 -700 kg/ha superfosfat. Potasiul, în general, se găsește în cantități suficiente. Totuși, dacă nivelul acestuia scade sub 20-40 mg/100 g sol se va administra cantitatea de 80-100 kg/ha sulfat de potasiu. În principiu, fertilizarile se fac fracționat, de 2-3 ori pe an, din care: 1/3 se dau în toamna și 2/3 primăvara. În cazul culturii de 2-3 ani de rod, se aplică fertilizarea cu azot după cosirea frunzelor.

Fertilizările foliare au rol de supliment nutritiv, recomandându-se aplicarea lor la fenofazele de înflorire în masă și sfârșitul înfloritului. Întrucât gama de produse pentru fertilizări foliare este foarte largă și bine delimitată, funcție de raportul azot:fosfor:potasiu și de conținutul de microelemente, este necesară o alegere atentă a produsului funcție de etapa din dezvoltarea plantei și ritmul de absorbție al elementelor fertilizante din sol.

Ritmul de absorbție al elementelor fertilizante (orientativ) :

Ritm absorbţie-element/Fenofază Înainte de înflorit La înflorit, creştere, maturare fructe După recoltare
Azot(%) 40 40
Fosfor(%) 20 56 24
Potasiu(%) 16 57 27

5. Mulcirea – este o lucrare specifică pentru căpșun și absolut obligatorie

Absența mulciului face imposibil consumul fructelor de căpșun, datorită particulelor de pământ care aderă la fruct și sunt dificil de eliminat prin spălare.

Pentru mulcire pot fi alese, în funcție de posibilități, materiale ca: paie de cereale sau talas grosier, frunze din pădure, care vor constitui mulciul pentru cultură. Cele mai recomandate sunt paiele de cereale(grâu, orz, secară), care sunt mai rigide, nu se tasează și permit înfiltrarea apei cu ușurință.  Mulciul, tocat grosier, se așază cu multă atenție sub tufele plantei, într-un strat continuu de 5-7 cm grosime, pe toata suprafața culturii. Mulcirea se efectueaza după înălțarea inflorescențelor plantelor de căpșun (la circa 10 cm înălțime a inflorescențelor), când acestea au primii boboci florali. Depășirea acestui moment, duce la îngreunarea împrăștierii uniforme a materialului de mulcit sub inflorescențele căzute sub greutatea fructelor în creștere.

Se recomandă efectuarea mulcirii cu material vegetal după o ploaie sau o irigare, pentru a păstra în sol o mare rezervă de apă, cu influență pozitivă asupra producției. Un element important în favoarea mulcirii este și faptul că fructele de căpșun nu pot fi spălate decât înaintea consumului. Dintr-o cultură mulcită rezultă fructe curate, strălucitoare, cu aspect comercial atrăgător.

O alternativă eficientă la mulcirea cu paie este folosirea foliei de plastic.

Pe aceeași temă:

Cele mai profitabile soiuri de căpșuni aduc venituri cel puțin 22.000 de euro/hectar

Cum se obțin producții duble la căpșuni: cultivarea pe verticală!

Cultivarea căpșunilor cu folie: Costuri mai mari, dar scapi de grija buruienilor și a secetei

Analiză comparată: Căpșunul, coacăzul sau afinul – care este cea mai profitabilă cultură?

Sursa: www.capsun.flora.ro

1 Comentariu la Înființarea unei culturi de căpșun: 5 reguli de bază pentru a obține un maxim de producție

Lasă un răspuns la Szilagyi Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată


*