• ABONARE
  • Contact
  • Publicitate
  • Anunțuri
  • Audiență
  • Rețele sociale
  • Informații
  • Știri
  • Subvenții APIA
  • Vegetal
  • Zootehnie
  • Bursă cereale
  • Agribusiness
  • ARHIVA
  • CĂUTARE
  • Tasarea solului – fenomenul care scade producțiile cu până la 35%. Ce soluții au fermierii pentru ”a sparge” hardpan-ul?

    Gabriela Gimbășanu -

    65% dintre terenurile agricole ale Europei de Est sunt compactate, un fenomen care conduce la pierderi de producție între 15% și 35%, spune George Stanson, business manager pentru România, Bulgaria, Croaţia şi Serbia pentru Case IH & Steyr. Specialistul precizează că în România, problema s-a ”împământenit” în ultimii 50 de ani, perioadă în care agricultura noastră a folosit utilaje neperformante și care și-au pus, la propriu, ”amprenta” în sol.

    ”Toată lumea știe că un tractor U650, cu un plug cu două trupițe după el care a arat timp de zeci de ani ani nu a făcut altceva decât să se ”joace” cu pământul la suprafață. Ce s-a întâmplat sub cei 30 de centimetri în care respectivul tractor a arat foarte puțină lume știe. Am fost într-o fermă în zona Hârșova anul trecut și fermierul era ferm convins că nu are nici un fel de compactare în sol. Specialiștii companiei Titan Machinery au penetometre la ei și pot verifica compactare în orice fermă. Tot specialiștii noștri au fost cei care au descoperit în acea exploatație compactare în proporție de 90% din suprafața fermei din Hârșova. Compactarea era atât de gravă încât după ce s-a rezolvat problema, din punct de vedere financiar lucrurile s-au îmbunătățit simțitor”, explică George Stanson cauzele compactării solului în România, cu exemplu concret la una din fermele cu care colaborează Titan Machinery.

    Efectele se văd cu ochiul liber

    Efectele compactării solului sunt vizibile pentru ochiul expertului, dar și pentru fermier. În principal sunt două efecte negative, dintre care, în primul rând este fenomenul prin care apa din ploi sau irigații nu se poate infiltra acolo unde rădăcina plantei ar trebui să ajungă, așa că stă undeva într-o suprafață, superficială. Pe de altă parte există foarte multă apă care se află sub stratul de compactare al pământului, apă ce nu poate fi utilizată de plantă.

    structura soluluiO chestiune îndelung neglijată

    ”Sunt obligatorii mai multe treceri pe o parcelă de pământ, nu le poți limita la zero indiferent ce structură agronomică ai folosi, fie că e vorba de ”minimum tillage” sau ”no-till”, de arat, de discuit, trebuie să treci peste pământ pentru că nu ai ce să-i faci, nu poți să-l ocolești. Efectele financiare care derivă dintr-o compactare exagerată sunt foarte mari. Astfel că dintr-o suprafață compactată de 5 hectare, omul cam 25% nu folosește la margini, din cauza faptului că niciodată nu a agresat compactarea. Realitatea obiectivă, nu calculată de noi, ci de către organismele în vigoare este că 65% din pământurile agricole ale Europei de Est sunt compactate într-un mod destul de grav, din cauza faptului că tehnologiile folosite pe parcursul ultimilor `50 de ani au fost relativ primitive, în sensul că niciun tractorist în anii `70 nu era interesat de câți bari are în cauciuc sau ce presiune are în cauciuc. Omul ara cu 2,5 bari și își distrugea propria fermă în acest fel”, subliniază Stanson.

    Cum se formează compactarea

    Compactarea se petrece exact acolo unde roata tractorului a tasat pământul sub zona de acționare a plugului. Totul se întâmplă la circa 30 de centimetri adâncime, unde se crează acel hardpan, cunoscut fermierilor români și ca harpan.

    ”Acest fenomen chinuie pământul de foarte mulți ani în România și mulți fermieri nu au scarificat chiar dacă fac agricultură performantă. Sunt mulți și cei care nu au reușit să scarifice toată ferma. Scarificarea trebuie corelată și cu celelalte inputuri, pentru că degeaba te gândești la tehnologie avansată din punct de vedere al mecanizării dacă nu te gândești la sămânță, la fertilizare sau chimizare. Nu poți să faci agricultură performantă doar cu unul dintre ele”, spune George Stanson.

    Economii de sute de euro la hectar

    O compactare exagerată a solului îi conferă un mare dezavantaj fermierului, o scădere de producție de 15% putând ajunge până la 35% la hectar. Din analiza celor de la Titan Machinery într-o fermă din Vaslui cu producții de 5 tone la grâu, 7 tone la porumb și 2,2 tone la soia la hectar, dacă s-a agresat compactarea solului s-a ajuns ușor la economii de sute de euro pe hectar. ”Pentru un fermier mare această sumă nu înseamnă nimic, nu poți face decât un plin sau două de motorină la tractor. În schimb pentru un fermier mic această sumă înseamnă enorm”, explică George Stanson, atrăgând atenția că cu cât compactarea este rezolvată pe o suprafață mai mare, 1.000 de hectare, spre exemplu, atunci și beneficiile cresc până la 750.000 de euro/an, dar cel puțin 400.000 de euro. O sumă deloc de neglijat!

    afectarea productiei

    pierdere pe 1000 ha

    Soluții pentru minimizarea efectelor

    Prevenirea compactării solului este imposibilă, însă minimizarea efectelor sale este una dintre provocările specialiștilor de la Titan Machinery care recomandă limitarea numărului de treceri, balastarea/lestarea tractorului, o grijă permanentă pentru o presiune corectă în anvelope și un control pe patinarea roților.

    ”Specialiștii noștri de la Titan Machinery sunt tot timpul pregătiți cu lucruri concrete, vin în fermă, fac balastarea tractorului, îți spun dacă tractorul este balastat corect, te ajută să-ți dai seama ce trebuie să faci, dacă greutățile sunt corecte sau nu, în așa fel încât să controlezi compactarea, dar nu să o elimini. Este bine ca atunci când lucrezi pământul să te gândești la presiunea pe care o ai în anvelope pentru că aceasta poate rezolva sau controla compactarea”, explică business manager pentru România, Bulgaria, Croaţia şi Serbia pentru Case IH & Steyr.

    Puterea șenilelor stă în ”blândețea” lor cu solul

    Tot pentru a reduce nivelul de compactare a solului, de ani buni, constructorul american de mașini agricole Case IH a investit și a inovat tehnologia șenilatelor.

    ”Noi de vreo 35 de ani ne-am dat seama că va veni ziua în care climatul general se va schimba și am investit foarte mult în tehnologia șenilată, despre care se credea la vremea respectivă că este produsă de NASA și nu este destinată fermierilor. Există fermieri care, astăzi, cu un tractor de genul acesta au înlocuit 15 tractoare U650 făcute la Brașov și termină munca de trei ori mai repede decât o făceau cu 15 Universal 650. Când investim știm clar că o facem în așa fel încât să existe un rezultat concret din punct de vedere profitabil pentru fermier”, explică George Stanson.

    Experimentul ”apăsării”

    ”O persoană care are o greutate de 100 kilograme apasă solul mai greu decât un tractor de 25 de tone pe șenile. Știu că este greu de crezut dar este foarte coerentă afirmația. Vă întrebați poate cum este posibil: răspunsul este foarte simplu, datorită suprafeței de contact. O persoană de 100 de kilograme apasă cam 0,0194 metri pătrați cu talpa, pe când un tractor șenilat apasă pe 5,6 metri pătrați. Cu cât mărești suprafața de contact, cu atât presiunea asupra solului scade. Este un lucru foarte simplu pe care trebuie să-l gândești la tine în fermă. Trebuie să te gândești ce înseamnă un plus de producție de 10-15%. Doar din acest punct de vedere îți dai seama că în loc de 5 tone producție, poți avea 5,6 tone dacă rezolvi această problemă, a compactării solului”, este sfatul lui George Stanson pentru fermierii din România.

    Iar cei care au urmat indicațiile specialiștilor de la Titan Machinery n-au regretat. O dovedesc imagini din ferme din toată țara unde s-au făcut teste între loturi cu sol compactate și sole unde s-a aplicat tehnologie de ”spargere” a hardpan-ului. Iar un caz concret este cel al unui producător și Caracal care după primul an de schimbare a tehnologiei de lucru, a reușit să își sporească producția cu 25% la cultura de floarea-soarelui, spre exemplu.


    Te-ar mai putea interesa

    Andrei și Oana Nicola s-au întors din Anglia pentru a-și face fermă de Angus la Porumbacu de Jos Comunele din România unde fermierii primesc subvenții APIA în plus la hectar A apărut în supermarketuri carnea de miel adusă din Australia

    Ultimele știri

    Raport EFSA: Carnea de pasăre și ouăle produse în România sunt sigure pentru consum! John Enoiu, Naturevo – La ce să fie atenți fermierii după valul de ploi și temperaturi scăzute Adrian Pintea, MADR, anunț despre plata subvențiilor APIA