Cine plătește pentru greșelile din cererile unice ale fermierilor?

Roxana Dobre - 12 aprilie 2016 17:18

Sunt tot mai mulți fermieri care spun că vor pierde bani din subvenție pe suprafață din 2015 pentru că, la APIA, nu a fost sfătuiți cum să completeze corect cererea de plată. În timp ce regulile prin care agricultorii sunt penalizați sunt clare, nu este clar dacă vina se împarte și cu angajații din APIA care i-au asistat pe fermieri la completarea cererilor unice de plată, documentație stufoasă, cu zeci de pagini și tabele. 

Situația este cunoscută și de conducerea APIA care spune că sistemul din România face ca pe umerii funcționarilor să cadă o responsabilitate enormă. Aceiași oameni preiau cererile, majoritatea din ei ajung chiar să completeze în rând cu beneficiarii pentru a-i ajuta, apoi procesează documentele și tot ei fac și plățile. Pentru ca totul să decurgă fără probleme și fermierii să poată fi și îndrumați și instruiți, în alte țări s-a găsit soluția unui serviciu de consultanță agricolă.

”Vorbeați de o vină împărțiță între funcționari APIA și fermieri, la completarea cererii unice pe 2015. La aceste erori singura rezolvare și cea mai viabilă soluție ar fi existența unui sistem de consultanță agricolă în România care într-adevăr să-și vadă efectul. Ar trebui să ținem seama că alte state tocmai de aceea sunt mai dezvoltate decât noi pentru că au dezvoltat un sistem bun de consultanță.(…) Atâta timp cât vorbim despre plata la suprafața eligibilă, în ciuda tuturor erorilor făcute, nu se pune problema să ne rămână bani neconsumați. Dacă am un plafon de un miliard de euro, acesta se împarte conform regulamentului pe scheme de plată, în anumite procente și plafonul rezultat după fiecare schemă de plată se împarte la numărul de hectare eligibile. Nu există riscul de a nu absorbi fonduri”, a susțint Nicolae Horumbă, directorul general adjunct APIA.

Fermier rămas fără 1.500 de euro din cauza neatenției funcționarului APIA

Cel mai concret exemplu de ”vină împărțită” adică unul cu greșeala și altul cu plata, este cel al fermierului Cătălin Țapu, din județul Olt. Agricultorul susține că a fost înștiințat că de către  funcționarii APIA Balș că  nu poate lua sprijinul cuplat pentru cele 26 de hectare de lucernă, deși se pregătea să ducă agenției documentele doveditoare pentru sprijinul cuplat aferent anului 2015. Problema a pornit de la completarea cererii unice pe 2015, când, în loc să scrie exact că a pus lucernă, Cătălin Țapu, ajutat de funcționar, după cum își amintește, a trecut că are plante de nutreț. La o adică, tot același lucru, că doar lucerna e și ea plantă de nutreț, spune omul.

Scăparea îl costă aproape 1.500 de euro la totalul pe care APIA îl va face pentru plățile  aferente anului 2015. ”Vă spun sincer că nu ne-a zis nimeni la APIA să trecem lucernă, ne-au zis să punem plante de nutreț – așa cum făceam și în alți ani. I-am scris și domnului ministru Achim Irimescu în speranța că se poate face ceva și aștept un răspuns de la domnia sa. Aș putea da o declarație pe propria răspundere, am actele pe lucernă, am făcut producția să mă încadrez, am animale, îndeplinesc toate condițiile pentru a lua cei 55 de euro la hectar”, se plânge fermierul care ne spune că la nivelul județului Olt nu știe nici un alt cultivator de lucernă care să fi știut să bifeze cultura ca atare și, implicit, să ia sprijinul cuplat de 55 de euro/ha.

Atenție la ce bifați în cererea unică!

Fermierii încă nu s-au obișnuit cu noile coduri, bife și alte cerințe din cererea unică. Dar, odată finalizată cererea și semnată de beneficiar, acesta își asumă cele înscrise. De aceea este important de verificat fiecare informație trecută.

Un exemplu elocvent este cel legat de sprijinu cuplat la lucernă unde o singură cifră lipsă vă poate lăsa fără bani. ”Este o greșeală administrativă, nu neapărat în culpa fermierului pentru că poate fi și funcționarul care l-a îndrumat la depunerea cererii unice, de vină. Este însă destul de greu de demonstrat că acesta are vreo culpă. Confuzia s-a creat deoarece, din 2015, lucerna are cod separat la APIA, pentru că înainte de acest an ori că erau plante de nutreț, ori că era lucernă, ori că era ghizdei exista un singur cod de cultură. Acum, încă din anul de cerere 2015 avem coduri separate de cultură. Mai mult decât atât, din anul de cerere 2016, suprafețele unde se solicită sprijinul cuplat au cifra 7 în terminația codului. Un exemplu: dacă fermierul are codul 974 la lucernă trebuie neapărat să adauge și cifra 7, adică 9747 la codul de cultură pentru că în caz contrar înseamnă că nu solicită și sprijinul cuplat, ci rămâne doar cu celelalte scheme și ANT. Deci pierde acei 55 de euro/ha cât este sprijinul cuplat la lucernă pe 2015. Deci acea cifră 7 la final face automat diferența pentru că sistemul știe că acela este codul pentru lucernă care are și sprijin cuplat solicitat. Confuzia s-a creat tocmai că fermierii știau că au declarat lucernă la fel ca și în anul trecut, și-au actualizat declarația de suprafață și s-au dus la APIA iar când funcționarul a întrebat dacă rămâne tot cultura de lucernă aceștia au răspuns afirmativ. Dar dacă vroiau și sprijinul cuplat trebuia să schimbe și codul culturii”, ne-a explicat un responsabil din APIA.

Exemplu:

Culturi, coduri de culturi, scheme de plată şi măsuri de sprijin aplicabile pentru anul de cerere 2016:

Pentru vedea toate codurile de cultură, consultați Ghidul de completare a cererii – pagina 45