Bucuriile și necazurile lui Ioan Opriță, fermier clujean cu 110 vaci și 160 de hectare de teren agricol

Fermier în Cooperativa Agricolă Someș Arieș – unul dintre fondatori, chiar, Ioan Opriță din Gălădin, județul Cluj, și-a înființat ferma de vaci după model austriac. Deține astăzi 110 capete de bovine și lucrează 160 de hectare de teren agricol.

A început în 1996, cum 10 văcuțe, după cum îi place să declare. ”Am făcut un import de 20 de juninci din Germania, după care am făcut grajdul, sala de muls și am tot crescut și am făcut investiții peste investiții și credite. Nu am găsit animale cu genetică ridicată la noi. Nu că nu sunt, dar nu erau de vânzare. Fermele care aveau nu vindeau ce era bun. Am dat un ban în plus, dar performanțele au început sa apară”, a spus fermierul pentru Ziar de Cluj.

Ioan Opriță nu este nici agronom, nici veterinar, dar i-a plăcut dintotdeauna să se ocupe de pământ și de animale. A crescut la țară, sub aripa bunicului său care era tehnician veterinar și, mai târziu, a urmat Facultatea de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor. În vremurile de acum, spune Ioan Opriță, a fi absolvent al unei facultăți cu acest profil este un mare avantaj. În satul Gădălin, Ioan Opriță administrează societatea Sortimex Prod Servcom care funcționează din 1996. Are o exploatație de bovine cu un efectiv total de 110 capete și lucrează în jur de 160 de hectare de teren, tot în zonă, pe raza comunei Jucu și a comunei Căianu. Societatea are și o moară de grâu, prestatoare de cereale, iar suplimentul de pământ care este peste producerea bazei furajere, produce grâu pentru moară. În cadrul morii a existat și o secție de paste făinoase și o brutărie, dar din cauza politicilor de piață total defavorabile micului producător, Ioan Opriță a ajuns la concluzia că e mai bine să sisteze activitatea.

Marea reușită, deci și bucurie a tânărului fermier este că a reușit să facă parte dintre fondatorii unei cooperative agricole care funcționează. „Noi suntem în fază de pionierat cu cei cinci ani ai noștri, spre deosebire de cooperativele din partea de nord a Europei care au și 200 de ani de funcționare. Pe noi ne-a ținut pe loc și perioada regimului comunist. Acum trebuie să venim din urmă, să preluăm modelul și să îl punem în practică”, declară fermierul.

Ca în cazul majorității fermierilor pe care am reușit să îi cunoaștem în ultimii ani, lipsa forței de muncă la ferme este în continuare o problemă care nu pare să aibă rezolvare. Cauza, spun fermierii, este încurajarea nemuncii. „Stau cu anunțul de angajare pe ușă și în șase luni nu a venit nimeni să mă întrebe ceva sau să ceară detalii. Am vorbit cu primari din zonă, să le spună oamenilor și nu o fac. Problema este foarte gravă în România. De 25 de ani de zile se încurajează nemunca. Am spus-o și o mai spun: majoritatea primarilor și consilierilor se folosesc de forța de muncă din comună dându-le oamenilor de lucru de două-trei ori pe lună. Se folosesc de ei să facă una, alta, cu firmele pe care le au. Și oamenii râd de angajații mei că lucrează o lună, în timp ce ei lucrează o săptămână. Dacă mergeți la birt îi veți vedea cum stau afară pe terasă și nici jumătate nu au loc de muncă. Din ce trăiesc atunci? Tatăl meu are 42 de ani de muncă și a ieșit la pensie cu 540 de lei. Și un netrebnic care nu face nimic toată ziua va avea pensie minimă socială de 350 de lei. Care e diferența?”, declară indignat Ioan Opriță pentru Transilvania Reporter. La ferma lui, domnul Opriță a încercat să automatizeze și să mecanizeze cât mai mult activitatea , de teamă că nu va găsi forță de muncă. Un prieten îi spunea că va ajunge să lucreze cu chinezi pentru că românilor nu le mai place să muncească.

Statul nu apără interesele naționale și ale consumatorilor români, deși fermele și fabricile din țara noastră sunt la standarde cel puțin egale cu cele din străinătate și, uneori, chiar la standarde mai înalte. „Mulți ne acuză că luăm subvenții, dar nu recunosc că suntem domeniul care aduce cei mai mulți bani în țară. Vindem grâu, vindem animale, vindem lactate din lapte românesc. Problema este că am început să «deranjăm» pe piața europeană. Micii producători și micile întreprinderi au început să iasă afară cu un pic de telemea, cu un pic de brânză de burduf, cu un cașcaval afumat și au prins foarte bine la europeni. Așa a fost provocat deranjul. Ca repercusiuni sunt controalele pe firme, pe la procesatori, pe la ferme, dar se va dovedi că nu la noi sunt adevăratele probleme”, declară Ioan Opriță.

Ca și planuri de viitor, Ioan Opriță declară că dorește să investească mai departe pentru a intra și pe sectorul de vaci de carne.

Foto: Dan Bodea/Transilvania Reporter

1 Comentariu la Bucuriile și necazurile lui Ioan Opriță, fermier clujean cu 110 vaci și 160 de hectare de teren agricol

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată


*