ABONARE LA ARTICOLE

arenda

Ce arendă se plăteşte pentru un hectar de teren agricol în 2013

Proprietarii de terenuri date în arendă primesc, în medie, circa 700 de kg/ha, la o producţie de 4 to/ha. Nivelul arendei depinde de calitatea şi poziţia terenurilor şi de puterea de negociere a agricultorilor.

Arendaşii spun că din cauza condiţiilor meteo dificile, este greu să ne gândim astăzi în România la producţii medii de grâu de peste 4.000 de kilograme la hectar – nu înseamnă însă că nu există şi excepţii, cum este cazul marilor agricultori, cu producţii comparabile de multe ori cu cele din Vest – în lipsa unui sistem integrat de producţie şi desfacere, dar şi în lipsa unor norme clare care să impulsioneze productivitatea.

Dincolo de puterea de negociere a proprietarilor şi de calitatea terenurilor, cantitatea de cereale primită variază în funcţie de mărimea asociaţiei, de poziţionarea terenurilor, de accesul la irigaţii, sau chiar de factori conjuncturali precum apropierea de drumurile naţionale, după cum susţin arendaşii.

Cotele medii primite nu diferă prea mult de la o regiune la alta, cu mici excepţii, judeţe precum Cluj sau Gorj. Trebuie remarcate însă diferenţele mari dintre zone ale aceluiaşi judeţ.

În Timiş, de exemplu, una dintre zonele care au atras cei mai mulţi investitori străini, arenda medie primită este de 850 de kg/ha, însă sunt cazuri în care proprietarii de terenuri primesc doar 600 kg/ha sau din contră, chiar şi 1.200 kg/ha, susţine Viorel Matei, preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Cereale şi Plante Tehnice Timiş. Producţia medie de grâu în această parte a ţării a fost anul trecut de 3.800 kg/ha, însă au fost fermieri care au obţinut şi peste 5 tone/ha.

Există şi situaţii, izolate ce-i drept, când se trece şi peste aceste cifre. În Arad, la Curtici, Dimitri Muscă a dat în 2012 circa 1.500 kg de grâu şi porumb la hectar proprietarilor de terenuri. A avut însă şi producţii pe măsură: peste şapte tone/ha atât la porumb, cât şi la grâu.

În Sud, arenda se încadrează în medie

În partea de sud a ţării, proprietarii de terenuri se încadrează în media pe ţară, de aproximativ 15% din producţie. În Teleorman, cotele variază în funcţie de calitatea pământului şi de negociere, în jurul a 600-700 de kilograme la hectar.

“Putem vorbi de o medie de 700 de kilograme la o producţie de grâu de vreo 4.000 de kilograme la hectar. La noi, oricum, cam 75% din suprafaţa de 410.000 de hectare a judeţului este dată în arendă”, declar[ Ion Mănăilă, preşedintele Asociaţiei de Marketing şi Consultanţă Agricolă “ASOMAR” Teleorman.

Și în Gorj, situaţia este relativ similară.

”În Gorj, societăţile agricole dau cam 600 de kilograme la hectar. În orice caz, proprietarii primesc cam 30% din profit, conform contractelor încheiate din 2000 încoace. În orice caz, la noi grâul nu prea rentează pentru că producţia este mică. Porumbul ne scoate”, consideră Traian Ghinoiu, preşedintele Asociaţiei Producătorilor Agricoli din Gorj.

La Constanţa, diferenţe mari

Lucrurile sunt ceva mai complicate în sud-estul ţării, unde calitatea terenurilor variază foarte mult.
”În Constanţa, agricultorii primesc între 400 şi 900 de kilograme la hectar pentru că variază mult calitatea terenurilor. Producţia medie pe judeţ este pe undeva la 2.800-3.000 de kilograme de grâu la hectar. Există însă locuri, cum ar fi Topraisar sau Negru Vodă, unde terenurile sunt de calitate regală. Aici proprietarii primesc peste 800 de kilograme le hectar”,

susţine Gheorghe Lămureanu, preşedintele Asociaţiei Producătorilor Agricoli Privaţi de Cereale şi Plante Oleaginoase din Constanţa.

În Călăraşi, nu a fost fermier care să fi primit sub 800 de kg/ha, anul trecut, spune Lucian Adam, director executiv, Asociaţia Cultivatorilor de Cereale şi Plante Tehnice Călăraşi, în ciuda unui an agricol nu foarte bun din cauza secetei, El mai adaugă că arenda medie a fost de circa 850 kg de grâu/ha în condiţiile unei producţii de circa 3.500 kg/ha.

Cea mai mică arendă, la deal

În centrul ţării, în schimb, în zonele de deal, unde producţia este mai slabă iar exploataţiile mai mici, proprietarii primesc printre cele mai mici cote de arendă din ţară.

”În Cluj, e zonă de deal, aşa că terenul bun e cam fărâmiţat. Într-un loc găseşti câteva hectare, dincolo alte câteva. Arendaşii dau în general circa 400-500 de kg/ha, dar nici producţia nu este foarte mare. Abia dacă ajunge la 3.000 de kg/ha la grâur”, susţine Iosif Balla, preşedintele Asociaţiei Producătorilor Agricoli din Cluj.

Moldova, peste medie

În Moldova, în zonele cu terenuri bune, cotele depăşesc media pe ţară, susţin agricultorii.

”În Bacău putem vorbi de o arendă medie de 800 de kilograme la hectar la o producţie medie de 4.000 de kilograme la hectar. Pe terenurile mai slabe se plăteşte cam 600 de kilograme, iar pe cele mai bune, irigate sau cu ieşire la drumul naţional se dă chiar şi 1.000 de kilograme la hectar. Nu ne comparăm cu terenurile bune din sud unde se dă, de exemplu, 1.500 de kilograme la hectar în Galaţi sau 1.200 de kilograme în sud, la Olteniţa”, spune Daniel Ciobanu, preşedintele Asociaţiei Judeţene a Producătorilor Agricoli Bacău.

România în statistici
Suprafaţa agricolă totală a României se ridică – conform celui mai recent recensământ agricol din România – la 13,3 milioane de hectare, din care 8,3 milioane de hectare este teren arabil. România se află pe primele locuri la nivel european în topul tranzacţiilor agricole, cu peste 700.000 hectare de teren agricol vândute străinilor, Cele mai mari suprafeţe sunt deţinute de investitori din Italia – 24,29 % din terenurile cumpărate, Germania – 15,48%, ţările arabe – 9,98%,Ungaria – 8 ,17%, Spania – 6,2% , Austri a – 6, 13% sau Danemarca – 4,52%.

Arenda pe judeţe (kg/ha)

Judeţ Producţie medie (kg/ha) Cota proprietar(kg/ha)
Teleorman 4.000 700
Gorj 3.000 600
Constanţa 2.900 400-900
Călăraşi 3.500 850
Cluj 3.000 400-500
Bacău 4.000 600-1.000
Timiş 3.850 600-1.200

Sursa Asociaţiile agricultorilor

FII INFORMAT! ABONEAZĂ-TE LA NEWSLETTER!
COMENTARII FACEBOOK
TOATE COMENTARIILE
  1. Aia cu 700 K/ha. e cea mai mare nesimtire, mai ales ca “arendaşii (de multe ori escroci ai primariilor – si vechi nomenclaturisti de P.C.R.) foarte rar agricultori, ofera 50% din recolta cun se oferea in perioada interbelica, cand munca era mult mai grea si productia mult mai scazuta, nu ca acum …

    RĂSPUNDE
  2. Nea Iliescule , aveti dreptate cu fostii nomenclaturisti sau cu oamenii primariilor, doar ca daca ar fi cineva care sa fie obligat de vreo lege sa dea 50% din productie ar fi sarbatoare in casa arendatorului pentru ca procentul asta ar putea sa insemne intre cel putin 1 tona si pina la 3 tone de griu/ha.Exceptie cel de la Curtici care a pastrat CAP-ul restul arendasilor iti dau 200-300 kg/ha sau echivalentul acestora in bani, in multe cazuri asta insemnind nici 10% din productie.In interbelic arendatorul primea 30% iar restul raminea arendasului. Azi arendasul are toate drepturile, mai mult poate tine pamintul primit in arenda si 20 de ani. Majoritatea merg in cultura alternatica un an griu un an flaorea soarelui pina stor pamintul de minerale pina devine sterp. In plus noile masini agricole ce cintaresc si peste 25 de tone taseaza pamintul la greu, si cind il vei lua in primire va trebui sa-l ari cu scormonitor la 1m adincime. Anul acesta statul da 142 euro subventie la ha. Dar banul il ia arendasul. Daca ai dat in arenda mai mult de 2 ha vei plati 16% din 459 lei plus 5,5% contributie la sanatate pentru fiecare ha. Asta inseamna 74,5lei si plus 25,25= cca 100 lei/ha! Tare guvernul! La banii astia mai adauga impozitul pe teren cca 70/ha categoria A si aproape iesi tandea pe mandea!!!Adica ce iei pe mere dai pe pere(impozite).Si ne mai intrebam de ce sint lasate terenurile pirloaga.

    RĂSPUNDE
  3. Statul nu trebuia sa vanda teren si sa interzica si propietarilor acelasi lucru. Arenda era cea mai buna solutie. Daca vin arabii si iti iau 20-30 la suta si altii tot pe atat, poti sa mori de foame in tara ta.

    RĂSPUNDE
  4. Daca guvernul stabileste totusi un salariu minim pe economie, in agricultura e negociere absolut libera , adica bunul plac al arendasului care primeste subventie mai mare decat arenda(nu exista arenda minima). Iar daca micul proprietar vrea si el sa castige mai mult si lasa pamantul nelucrat ca sa ia subventia, atunci intervine imediat statul vigilent care pune impozit pe terenul nelucrat. Taranii dracului, vor sa castige si ei mai mult, le-a intrat economia de piata in cap ! Foamea’n gat, r’ati ai dracului de nespalati !

    RĂSPUNDE
  5. Si unii arendasi si unii arendatori sint escroci, caci unii arendasi ofera putin in functie productia obtinuta iar unii arendatori vor ca arendasul sa le dea arenda mai mare decit profitul.
    Cea mai corecta solutie ar fi stabilirea unei cote procentuale din profitul obtinut {25-30 % arendatorul si 70-75 % arendasul } insa LACOMIA arendasilor si a arendatorilor genereaza dese conflicte, caci de multe ori arendasii necisntiti obtin profituri mari si dau arenda mica, in timp ce arendatorii lacomi vor arenda mare FARA A SE TINE CONT de productia si de profitul obtinut.

    RĂSPUNDE
  6. Te incurci in detalii si dai informatii false. Impozitul acela de care vorbesti este platit de cel care este persoana fizica si isi lucreaza teenul sau sau cel luat in arenda. Arendatorul, oricum plateste cei 16% dar se calculeaza la ce primeste arenda, nu este impozit forfetar. De anul acesta, acei 16% vor trebui opriti de arendas si platit la fisc. Asta pentru ca aproape nimeni nu mergea sa-si plateasca cei 16% , nici nu il declarau. Pentru ca fiscul sa nu mearga dupa 100 de arendatori cum e cazul meu, pentru a controla si recupera impozitul s-au gandit sa mearga numai dupa unul, in cazul asta arendasul care, daca nu plateste, va avea conturile blocate in regim de urgenta. Daca ai amici care s e ocupa de aagricultura, pentru ca tu in niciun caz nu o faci, asta sunt sigur, intreaba-i cam cat costa infiintarea unei culturi de la arat pana in depozit, sa-ti adauge si salariul paznicilor, atunci o sa vezi afacerea dreak. Nu ramane un profit care sa merita atata munca si bataie de cap. Noi am riscat viitorul familiilor pentru a gaja cu tot ce avem sa ne cumparam utilaje, etc, statul nu ne ajuta cu nimic, banii europeni sunt tot pentru cei de la putere si acolitii lor. Numai bine

    RĂSPUNDE
  7. PAPAGALII DIN USL

    RĂSPUNDE
  8. Impozitul pe terenul agricol îl plăteşte tot proprietarul terenului chiar dacă îl dă în arendă şi impozitul pe ce ia din arenda (16%) tot el plăteşte , deci dacă primeşte 500 kg grâu/ha ; 120-140kg se duc pe impozite şi astfel eşti muritor de foame cu pământul tău, în timp ce alţii se îmbogăţesc pe spinarea ta- nemaivorbind de jocul preţurilor pe care îl fac când e vorba să vinzi grâul şi apoi să-ţi vândă un kg de pâine cu preţul a 7-8 kg de grâu.

    RĂSPUNDE
  9. Eu am pamant in judetul GALATI la AGRIMATCA si nu primesc 1500 de kg la hectar ,ci doar 400 de kg pe hectar. Si cu venirea strainilor la noi in tara ca sa ne cumpere terenurile,sa na va fie teama ca o sa ne ingrase prea mult.Sunt straini care au bani dar sunt si straini care sunt foarte zgarciti.Prin partea Craiovei au prostit betivani cu doar 1000 de euro ,intimp ce terenul era de 15000 de euro.Asa ca nu va incantati prea tare.

    RĂSPUNDE
  10. Ii rog pe cunoscatori sa ma ajute sa inteleg cum e cu arenda asta.
    Suntem trei surori si am dat in arenda 2,5 ha teren in jud.Olt-Studina.
    Primim in ficare an,de la arendas, 1500 lei pe care-i impartim in trei.
    Deoarece,de aceasta arenda s-a ocupat sora cea mare ,eu nu cunosc amanunte,nici nu ma pricep si mai mult decat atat nu ma pot deplasa din cauza unui handicap locomotor.Sora noastra primeste banii si-i imparte.
    Va rog sa-mi spuneti daca este posibil ,ca pt un teren agricol f bun de 2,5 ha sa primesti 1500 pe an?
    Ii rog pe cei care cunosc cum stau lucrurile in domeniu,sa ma ajute .Multumesc.

    RĂSPUNDE
  11. Da, este posibil, cam astea sunt sumele ptr terenul tau; eu ptr 4.2 ha am primit anul trecut 2400lei.

    RĂSPUNDE
  12. as dori sa stiu daca vrei sa vinzi 1 ha de teren agricol ce pret poate avea in Vaslui sau Teleorman. Cei care stiu va rog sa postati un pret.

    RĂSPUNDE
  13. Ma amuza dar ma si enerveaza comentariile in care ori arendasii ori arendatorii sunt niste ticalosi ! Asta e economia de piata…asta e capitalismul pe care l-ati dorit in 89..nimeni nu obliga pe nimeni…cine se crede destept sau ,,corect,, sa ia el in arenda pamant si sa-l lucreze….sunt sigur ca va schimba placa si se va plange (de multe ori pe buna dreptate )de cheltuielile exagerate si de pretentiile mari ale proprietarilor ….care proprietari in foarte multe cazuri stau prin carciumi !!! Eu am scos terenul din asociatie…si dupa 2 ani m-am rugat sa-l ia inapoi !! Nu sunt suparata pe nimeni..am negociat fara sa ma plang !! La multi ani va doresc !!

    RĂSPUNDE
  14. poate sa imi spuna un cunoscator care ar putea fi arenda pe 2.0 ha agricole langa Dejani- Recea din Fagaras-Brasov?
    cu multumire anticipata

    RĂSPUNDE
  15. Eu si sora mea avem un teren de 3000 mp, undeva pe langa Padurea Raioasa. Cineva il cultiva de doi ani,( exista acolo o suprafata mai mare mpartita in loturi mici) si am inteles ca ar da 600 kg/ha. La un pret de 0.6 lei/kg, ne raman cam 105lei din care se scade 16%. Am vazut in “Ghidul privind impozitarea veniturilor realizate din ARENDAREA bunurilor agrigole din patrimoniul personal” de la ANAF, ca ar mai trebui sa platim si C.A.S. Pt asta trebuie depuse nu stiu ce declaratii..Pana la urma cred ca nu se justifica incheierea unui astfel de contract..Ramai practic cu nimic. Totusi nu este corect ca cel care lucreaza terenul sa nu iti ceara acordul inainte de a incepe treaba si ca tu sa afli atunci cand platesti impozitul si asta numai daca “faci sapaturi” pe la Primarie..

    RĂSPUNDE
  16. Eu caut 5ha de teren agricol de cumpàrat sau in arendà.
    Cine poate sà mà ajute va fi conpensat

    RĂSPUNDE
  17. As dori sa iau in arenda pe cel putin 25ani minim 4-5 ha de teren agricol, chiar daca este mlastinos sau retine apa multa. Cel care ofera pamantul va avea de castigat foarte bine si va fi multumit de recompensele anuale. Cei interesati ma pot contacta la adresa de email cristi.crios@gmail.com sau la tel. 0762285273

    RĂSPUNDE
NUME (necesar)
E-MAIL (nu va fi publicat)
WEBSITE (opţional)
E-NERGIA.RO
La ce să te uiţi dacă vrei centrală termică. Explicaţiile specialiştilor

La ce să te uiţi dacă vrei centrală termică. Explicaţiile specialiştilor

Merită să produci curent acasă?

Merită să produci curent acasă?

Cum să faci biogaz la tine in curte – lecţie de chimie pentru elevii din Canada

Cum să faci biogaz la tine in curte – lecţie de chimie pentru elevii din Canada

RISCOGRAMA.RO
exploatatia -agricola-medie-ue

7 idei de afaceri în agricultură profitabile pe suprafeţe mici şi foarte mici

hidroponic

5 tehnologii agricole care pot mări spectaculos profitul

preturi-hectar-teren-agricol

5 lucruri de care trebuie să te fereşti înainte de-a investi în teren agricol

ARTICOLE ASEMĂNĂTOARE
CĂUTARE PE SITE
PRIMA PAGINĂ[CLICK AICI DACĂ NU SE ÎNCARCĂ]
gladita bun

Gardul viu din glădiță – cea mai ieftină și eficientă metodă de a păzi ferma de hoți

Tot mai mulți fermieri se plâng că hoții le calcă terenurile și fură tot ce prind în cale. Nici gardurile nu mai pot stăvili lăcomia prădătorilor care au ajuns să fure inclusiv sârma care împrejmuiește ogorul și pe care o dau la fier vechi. Pentru a proteja culturile agricole de ”dăunătorii bipezi”, Mirela Ionescu din […]

ŞTIRI
pasariEUROagricultura

Uniunea Europeană ar putea interzice administrarea antibioticelor la păsări

friptura de curcan SUA

Curcanul de Ziua Recunoștinței – mai ieftin în magazin decât la poarta fermei

gladita bun

Gardul viu din glădiță – cea mai ieftină și eficientă metodă de a păzi ferma de hoți

Curcan rasa Converter

Cele mai profitabile rase de curcani pentru înființarea unei ferme în România

635525118155439299-XXX-Turkey-Pardon-hdb2233 (1) SUA

Lungul drum al curcanilor Mac și Cheese de la ferma din Ohio la Casa Albă din Washington

US-POLITICS-THANKSGIVING-TURKEY PARDON- SUA

Președintele Obama a ”grațiat” doi curcani de Ziua Recunoștinței

Ziua Recunostintei SUA

Cele cinci mâncăruri care nu pot lipsi de la festivul american de Ziua Recunoștinței

thanksgiving-day-parade-new-york SUA

Care este politica marilor magazine de Ziua Recunoștinței și Black Friday

MEGA-IMAGEFOTO

Noile sacoșe Mega Image – rezultatul unui concurs de creație. Vezi modelele câștigătoare!

plantatie de bumbac SUA

Cultura bumbacului este câștigătoare pentru fermierii americani. Cei care au mizat pe soia s-au ”ars”

ANUNŢURI
ŞTIRI
77 H7N9 Bird Flu Cases Confirmed In China

Un nou focar de gripă aviară depistat în Germania. Pentru prima dată este vorba de o pasăre sălbatică

Tractor Massey Ferguson

Expediția Antarctica 2: Pe urmele exploratorului Sir Edmund Hillary, cel mai nou tractor Massey Ferguson descinde în Tărâmul Ghețurilor

ue Moldova

UE salvează fermierii moldoveni: Creșteri spectaculoase ale exporturilor după doar două luni de liber schimb

CAMPANIE
ŞTIRI
mar copt

Prețul merelor – în creștere pe piața regională. Producătorii din Polonia au dat startul, Moldova urmează trendul

euro Moldova

UE sprijină Moldova: 53 de milioane de euro vor ajuta la dezvoltarea agriculturii de pest Prut

6df901b16372d215be01b1ccfd4892aa_L

Republica Moldova are brand turistic: Logo-ul cu motive tradiționale va fi promovat intens pe Euronews

culita-tarata3INTERVIU

Interviu-document cu Culiță Tărâță. Partea a II-a: Despre doamna Tărâță, pantofii cumpărăți din Roman, primii pași în agricultura mare și taxarea inversă la cereale

Klaus Iohannis

Prioritățile președintelui ales Klaus Iohannis pentru modernizarea mediului rural: cadastru finalizat, investiții și agricultură bio

ploi de toamna

Prognoza agrometerologică 24-28 noiembrie: Ploi locale, lapoviță sau ninsori în aproape toată țara

fermier la calculatorEUROagricultura

Rețea de socializare pentru fermierii europeni – un proiect…pe(ntru) bani europeni

Microcredite pentru fermieriVIDEO

Se pregătește Fondul de Microcreditare PRO AGRO: Împrumuturi de cel mult 50.000 de euro pentru fermierii care vor să își dezvolte afacerea agricolă

maracineanu1

Legumicultor despre noua Lege a piețelor: Birocrație mai multă. Producătorii nu au nimic de câștigat

culita-tarata1INTERVIU

Interviu-document cu Culiță Tărâță. Partea I: Ce mașină conducea, câte telefoane primea pe zi și care era relația sa cu tractorul și combina