FORBES: Trei căi prin care OMG-urile menţin scăzut preţul alimentelor

Prestigioasa publicație Forbes a publicat recent un articol despre impactul organismelor modificate genetic – OMG-urilor, asupra prețului alimentelor. Textul, tradus integral de specialiștii www.infoomg.ro, arată că principalele efecte sunt creșterea productivității, deci un aport la siguranța alimentară, punerea pe piață a unor alimente mai sănătoase și, nu în ultimul rând, protejarea mediului.

În ultimii 50 de ani prețul real al produselor alimentare și hranei pentru animale a scăzut în mod constant. Acest lucru nu s-a petrecut din senin, ci ca urmare a creşterii productivității la cultivatori. Sporurile au apărut în urma adoptării unor noi tehnologii și tehnici.

În ultimii 20 de ani, mulţi factori au afectat economia alimentară la nivel mondial – schimbările climatice, economia globalizată, transformările gusturilor consumatorilor, modificarile din peisajul politic. Poate părea surprinzător, dar OMG-urile au contribuit efectiv la reducerea costurilor reale ale produselor alimentare și joacă un rol important în menținerea unor prețuri scăzute.

Graham Brookes, specialist în economie agrară la PG Economics Ltd., Marea Britanie, a realizat o analiză a impactului cultivării plantelor obţinute prin biotehnologii asupra producției și a prețurilor. Conform estimărilor sale, produsele pe bază de porumb ar costa cu 6% mai mult, iar cele obţinute din soia ar fi cu cel putin 10% mai scumpe, dacă nu ar exista culturi de plante modificate genetic.

Graham Brookes a elaborat acest studiu pentru a înțelege mecanismele complicate ale formării preţurilor la produsele alimentare și rolul jucat de OMG-uri în economia alimentară globală. În principiu, el a identificat trei factori principali prin care plantele modificate genetic conduc la scăderea preţurilor.

Productivitate crescută

Potrivit lui Brookes, principalul motiv pentru care culturile modificate genetic contribuie la reducerea costurilor de produse alimentare la nivel mondial are de a face cu însăși natura biotehnologiei implicate. Aceasta ajută fermierii să crească producția, datorită plantelor tolerante la erbicide și rezistente la dăunători.

Despre acest subiect, Brookes spune că biotehnologiile au generat echivalentul “unei producţii suplimentare de 122 de milioane de tone de soia, 237 milioane de tone de porumb, 18 milioane de tone de bumbac și 6,6 milioane de tone de rapiţă” între 1996 şi 2012. În plus, creșterea productivității merge mână în mână cu economii la pesticide și combustibil, comparativ cu metodele convenționale.

Potrivit lui Brookes, aceste economii au excedat din plin costurile suplimentare pe care agricultorii le suportă pentru cumpărarea de semințe modificate genetic. Veniturile suplimentare obţinute graţie utilizării soiurilor modificate genetic, în perioada citată, au fost estimate la 116,6 miliarde de dolari, apreciază economistul.

Alimente mai hrănitoare şi un mediu mai sănătos

Privind în perspectivă, producătorii de hrană la nivel mondial se vor confrunta cu provocări fără precedent în următorii 40 de ani. Populația planetei va crește de la 7,4 miliarde de oameni, în prezent, la 8,5 miliarde până în 2030, și, probabil, la peste 9,7 mld până în 2050. Mulți oameni susceptibili de a fi mai bogaţi vor crea cerere pentru o dietă mai variată, de înaltă calitate, care necesită resurse suplimentare pentru a fi produsă.

La cealaltă extremă, populaţia săracă va deveni şi mai săracă, deoarece diferența dintre cei bogați și cei săraci continuă să se extindă, după cum arată trendurile. Sărăcia va aduce provocări mai mari în domeniul alimentaţiei, legate de producție, transport, acces și problemele de mediu.

Concurența pentru terenuri, apă și energie se va intensifica, în timp ce efectele schimbărilor climatice vor deveni tot mai evidente. Necesitatea de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră și adaptarea la schimbările climatice va deveni imperativă. Globalizarea va continua, expunând producţia alimentară la noi presiuni economice și politice.

În ceea ce privește costul produselor alimentare, este important să reţinem că plantele modificate genetic nu sunt o problemă, ci o parte a soluției. Costul alimentelor nu este doar ceea ce se plăteşte pentru ele la magazin. Prețul alimentelor include, de asemenea, costuri de mediu, precum şi pe acelea necesare pentru a dobândi capacitatea ca, la nivel global, să avem acces la alimente cu adevărat nutritive.

În concluzie, consideră cercetătorul, culturile modificate genetic, prin impactul lor redus asupra mediului, prin potențialul de a oferi alimentele cu calităţi nutritive ridicate și prin creșterea productivității, joacă un rol-cheie în menținerea scăzută a costului produselor alimentare, atât acum, cât și în viitor.

Articolul Forbes

Foto: Flickr.com

Be the first to comment

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată


*


ARIOSO