• ABONARE
  • Contact
  • Publicitate
  • Anunțuri
  • Audiență
  • Rețele sociale
  • Informații
  • Știri
  • Subvenții APIA
  • Vegetal
  • Zootehnie
  • Bursă cereale
  • Agribusiness
  • ARHIVA
  • CĂUTARE
  • Ce lucrări se fac în stupină în luna iunie

    Roxana Dobre -

    Luna iunie, luna solstiţiului de vară este şi luna în care, albinele ca şi natura, interdependente de altfel, ating apogeul dezvoltării lor. O serie de activităţi în stupină sunt impuse, ca şi în ultima lună, de valorificarea unor culesuri specifice cum ar fi: salcâmul II, III, teiul, coriandrul, muştarul, facelia, rapiţa de primăvară, floarea-soarelui, zmeurul şi zburătoarea în zona de deal-munte precum şi fâneaţa în zona de deal. Totuşi, cele mai vizate culesuri de către apicultori sunt teiul şi floarea-soarelui.

    Activităţile specifice acestei perioade sunt asemănătoare lunii precedente şi constau în principal în pregătirea familiilor de albine pentru valorificarea culesurilor, valorificarea acestora concomitent cu minimizarea factorilor care să inducă roirea.

    Astfel, se va avea în vedere:
    -Continuarea lucrărilor de recoltare şi extracţie a fagurilor cu miere; pentru a asigura un procent cât mai mic de apă din miere (18,5-19 % max.) propus prin normele internaţionale în vigoare, se vor recolta numai fagurii cu miere care sunt căpăciţi cel puţin o treime din suprafaţa lor.

    -Prevenirea roirii naturale în această perioadă printr-o serie de măsuri cum ar fi: asigurarea de spaţiu corespunzător dezvoltării şi asigurarea de faguri artificiali sau goi, asigurarea activităţilor de cules, distrugerea botcilor în cazul familiilor care sunt într-un stadiu avansat al frigurilor roitului, inversarea locurilor între familiile cu manifestare accentuată de roire şi familiile mai slabe, eventual formarea de roiuri artificiale (stoloni) prin ridicarea de rame cu puiet şi albine.

    -Odată cu efectuarea unor verificări de rutină în familiile de albine se va avea în vedere înlocuirea fagurilor vechi, închişi la culoare, cu alţii artificiali, cunoscându-se faptul că o dată cu creşterea generaţiilor de puiet diametrul celulelor scade, cu efecte negative asupra creşterii albinelor la dimensiunile normale şi implicit asupra eficienţei lor în activitate. Dacă nu s-a realizat eliminarea acestor faguri negri înainte de extinderea puietului, încă din primăvară, aceşti faguri negri se vor elimina treptat prin trecerea lor marginal cuibului, după o ramă cu miere pentru eclozionarea puietului existent.

    -Înainte de transportul acestora se va face o revizie sumară a familiilor de albine cu care ocazie se va stabili situaţia acestora şi a componentelor stupilor precum şi aprecierea posibilităţii de valorificare a culesului, ocazie cu care se vor echipa corespunzător. Familiile slabe sau bolnave nu se vor transporta în pastoral.

    -Identificarea zonelor de pastoral, cunoaşterea drumurilor de acces, pregătirea documentaţiei necesare acţiunii propriu-zise de pastoral şi a mijloacelor de transport.

    -Aprovizionarea sau/şi pregătirea cu echipament apicol (rame însârmate cu faguri artificiali, caturi, alte elemente de stup deficitare) repararea celor existente pentru a rezista la transport.

    -Anunţarea primăriilor din localităţile în raza cărora sunt deplasate stupine în pastoral pentru luarea în evidenţă şi protejarea de eventuale tratamente fitosanitare.

    -Formarea de roiuri artificiale după culesul de la salcâm şi tei asigură creşterea numărului de colonii în stupină. La formarea de noi roiuri este important a se evita utilizarea botcilor de roire care pot transmite această însuşire nedorită generaţiilor ulterioare.

    -Efectuarea tratamentelor în caz de necesitate. Dacă se observă paraziţi pe albine şi în celulele cu puiet, în urma descăpăcirii puietului (de trântor de preferinţă) cu ajutorul furculiţei de descăpăcit, se va aplica un tratament antivarroa cu cel puţin 2 săptămâni înaintea culesului important pentru a evita riscul poluării mierii recoltate.

    Cele mai vizate culesuri de către apicultori sunt teiul şi floarea-soarelui

    Teiul – cu cele trei specii mai importante ca răspândire şi interes apicol, (în ordinea înfloririi – teiul cu frunza mare, teiul pucios, teiul argintiu) care au o durată de înflorire diferită pe perioada lunilor iunie-iulie, oferă unul din cele mai importante culesuri de nectar.

    Prima specie înfloreşte cam la 15–25 zile faţă de salcâm, durata medie de înflorire este de aproximativ 2-3 săptămâni, iar durata totală pentru toate cele trei specii este de 30 de zile. Cea mai bună producţie de miere se obţine de la teiul argintiu (950 – 1200 kg/ha), teiul cu frunza mare oferind o producţie de 800-1000kg, iar teiul pucios o producţie de 450-800 kg/ha.

    Floarea-soarelui înfloreşte începând cu a doua jumătate a lunii iunie şi continuă cu prima jumătate a lunii iulie, în funcţie de tehnologia şi zona de cultură precum şi de hibridul cultivat. Este o specie nectaro-poleniferă care oferă o producţie de miere apreciată la valori cuprinse între 30 şi 130 kg miere, familiile puternice putând realiza în medie 20 kg miere marfă.

    Cu siguranţă, pentru o maximizare a randamentului privind producţia de miere, trebuie să se aibă în vedere şi valorificarea altor culesuri care să se bazeze pe costuri minime de producţie.

    Foto: shop.hiverbeers.com


    Te-ar mai putea interesa

    România ar putea avea un laborator care să efectueze analizele pentru mierea din afara UE Apicultor: Mierea ajunge să coste în jur de 5-6 lei/kg la procesatori Mierea produsă în stupina lui Cosmin Herța l-a îndulcit până și pe Papa Francisc

    Ultimele știri

    Rezultate solide pentru Agricover în 2023 și peste 10.000 de fermieri în portofoliu O dronă militară a căzut în zona fermei Filipoiu din Insula Mare a Brăilei – primele imagini Au apărut, în piață, primele roșii românești. Prețul lor – dublu față de cel al cărnii