Agro-interviul de luni. Biță Racman, fermier: ”Subvențiile ar trebui transformate în îngrășăminte. Astfel, banii ar ajunge în agricultură”

Fermierul Biță Racman este administratorul exploatației Racman SRL, o afacere agricolă pe 2.000 de hectare. Este, așadar, un fermier dintre cei mari, care, la fel ca și restul agricultorilor de talia sa, nu a primit încă nici un euro din subvențiile APIA pe anul trecut. Biță Racman este însă acel tip de om căruia nu i-a plăcut niciodată să depindă de nimeni și este de părere că banii din subvenție ar trebui transformați în îngrășăminte, pentru a se evita ca sprijinul pentru agricultură să fie cheltuit în alte scopuri. Despre ce crede Biță Racman că se întâmplă cu subvențiile, recoltele anului 2016 și atragerea tinerilor în agricultură, am discutat cu fermierul giurgiuvean în agro-interviul Agrointeligența. 

Să începem cu subiectul fierbinte al acestor zile – subvențiile de la APIA, ați primit până acum ceva, au intrat banii în cont?

Nu am primit nimic. Noi, fermele mari, nu am primit nici un leu, probabil au dat altor fermieri. Nu pot spune că lipsa banilor din subvenții mi-a încurcat planurile. Mi-am făcut tot timpul socoteala din banii mei, nu am ales niciodată să contez pe subvenții. Sunt adeptul ideii de a nu se mai acorda aceste plăți directe. Mai bine de valoarea subvenției ne-ar da azot și fosfor să băgăm în culturi. În cele mai multe cazuri, banii din subvenție nu ajung în agricultură, ci pentru unii înseamnă limuzine, plecări în concedii. 90% din acești bani pe care îi primim nu merg la agricultură. Ar fi bine să se dea îngrășăminte, ce îi lipsește pământului. Dacă s-ar da îngrășăminte și nu bani, atunci am avea ceva palpabil ajuns în agricultură. În felul acesta, banii nu s-ar împărți în funcție de susținerea pe care o ai pentru un partid sau altul.

Cei care stau sus, acolo în Guvern, se gândesc cum să facă să nu meargă treaba bine. Dacă vroiau ca acești bani să meargă la pământ, trebuiau să acorde îngrășăminte așa erau siguri de locul unde se investeau acești bani.

Cum se prezintă culturile în fermă? Ați intrat la recoltatul orzului și dacă, da cu ce producție?

Culturile în câmp se prezintă destul de bine, sunt într-un stadiu de vegetație foarte bun, atât cele înființate în primăvară, cât și cele de toamnă pe care ne pregătim să le recoltăm. Am cultivat orz pe 30 de hectare pe care deja l-am recoltat. Am obținut 4.700kg/ha, o producție slabă zic eu, mai ales că am investit peste 2.400 lei/ha și nu știu dacă la prețul din piață reușesc să mă închid pe profit. Alternanța de temperatură de la zi la noapte și-a spus cuvântul la orz. La recoltare, traderii îți oferă un preț de 126 euro/tona de orz, destul de puțin pentru cât muncești. La orz am mers atât pe soiuri românești, cât și pe soiuri străine. Eu am cultivat pe o suprafață destul de mică, dar mă gândesc la colegii care au sute de hectare de orz și dacă obțin aceași producție ca mine e posibil să fie în mare dificultate în acest an.

În ceea ce privește celelalte culturi am pus grâu pe 900 de hectare, din care 800 de hectare sunt cultivate cu soiuri de grâu nearistate și restul cu soiuri românești de grâu. La grâul nearistat sper într-o producție bună, deoarece încă este verde și bagă în bob acum. Săptămâna aceasta în două zile mi-au căzut aproape 100 litri de apă exact în momentul în care bagă el în bob. Porumb am pus pe 500 de hectare și am avut precipitații bune, a fost fertilizat corect și arată destul de bine.

Care este cultura care, de regulă, vă aduce cele mai însemnate venituri în fermă? Dar cultura unde înregistrați cele mai scăzute venituri?

Pe 500 de hectare am pus rapiță, care de doi ani îmi aduce venituri bune în fermă, este cea mai profitabilă cultură, cel puțin la mine. Până acum primul loc a fost deținut de porumb și anul trecut acesta a fost detronat de rapiță. La rapiță anul trecut am obținut o producție medie de 5.000 kg/ha și anul acesta sper să fac tot atât, având în vedere că producția a fost influențată de temperaturile scăzute din timpul nopții și am avut și o solă unde mi-a bătut grindina. Nu am cultivat floarea-soarelui pentru că în fiecare an aleg să elimin din asolament fiecare cultură care iese pe ultimul loc în materie de producție și valorificare. Această cultură nu mi-a dat venituri bune doi ani la rând și am ales să o elimin din fermă în 2016.

Având în vedere că vă desfășurați activitatea în Giurgiu, care sunt principalele probleme pe care le întâmpină un fermier mare în această zonă agricolă a țării?

Nu pot spune că problemele mele sunt speciale sau diferite decât ale altor fermieri din orice zonă a țării. Problemele sunt cele curente, cele zilnice. Acum întâmpinăm probleme cu încasarea banilor din subvenții, o problemă mare la nivel național, la care se mai adaugă și problemele pe care le avem cu primăriile, cu eliberarea de adeverințe atunci când ai mai mare nevoie. De asemenea, o mare problemă este reprezentată și prețul pe care traderii îl oferă la achiziția de cereale.

Că tot ați atins subiectul prețurilor la cereale, simțiți o presiune din partea traderilor pentru ceea ce înseamnă prețul oferit pentru producție în perioada de recoltare?

Prețul pentru cei care sunt obligați să vândă la recoltare este o mare problemă. Dat fiind faptul că este multă marfă pe piață în acea perioadă, traderul profită de asta și oferă un preț foarte mic. În ceea ce mă privește nu simt această presiune, pentru că nu eu depind de ei să-mi vând marfa, ci ei depind de mine. Eu recoltez și tot ce recoltez ajunge în spațiul de depozitare. În momentul în care mi se oferă un preț bun pentru producția agricolă atunci o scot la vânzare, până atunci aștept, nu mă forțează nimeni să vând.

Am o capacitate de depozitare de 20.000 tone, suficient cât să-mi bag toată marfa acolo. Investiția în spațiile de depozitare a fost făcută în timp. Cum am avut ceva bani am investit. Toată viața nu am făcut nimic altceva decât agricultură, am cinci magazii construite în regie proprie și șapte silozuri. În prezent am în construcție alte două silozuri.

În ceea ce privește dotarea tehnică a fermei, unde vă situați? Aveți anumite preferințe, poate o anumită marcă de tractor sau combină?

Cu dotarea tehnică stau destul de bine. Nu poți cultiva 2.000 de hectare fără utilaje performante. Chiar dacă am tot ce îmi trebuie, iar dacă mă aglomerez cu lucrările, închiriez utilaje să termin totul în timp util. În fermă lucrez împreună cu ginerele meu și el preferă tractoarele Fendt și combinele Claas. L-am lăsat pe el să aleagă, tocmai pentru a-l atrage în agricultură și a-l face să prindă drag de pământ.

În fermă lucrez doar cu oameni tineri, pentru că aceia cu care am pus ferma pe picioare sunt de o vârstă cu mine și au ieșit deja la pensie. Am încredere în oamenii mei și am ales tinerii pentru că sunt foarte pregătiți și sunt cu mintea deschisă, identifică oportunități acolo unde noi cei mai în vârstă vedem doar pierderi. Pe tineri dacă știi cum să-i atragi reușești să-i menții în fermă timp îndelungat. Avem tineri valoroși în țara asta și trebuie să le dăm șansa să se remarce cumva.

1 Comentariu la Agro-interviul de luni. Biță Racman, fermier: ”Subvențiile ar trebui transformate în îngrășăminte. Astfel, banii ar ajunge în agricultură”

  1. Ba,dar ce destept esti tu.Cum adica sa fie transformata subventia in ingrasaminte?! Mai degraba ar trebui impuse niste criterii noi pentru a beneficia de subventie.Spre ex: un prag minim de cheltuieli pentru fiecare ha de teren.Asta ca nu mai profite fiecare parlogar de toata subventia

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată


*


ARIOSO