• ABONARE
  • Contact
  • Publicitate
  • Anunțuri
  • Audiență
  • Rețele sociale
  • Informații
  • Știri
  • Subvenții APIA
  • Vegetal
  • Zootehnie
  • Bursă cereale
  • Agribusiness
  • ARHIVA
  • CĂUTARE
  • Producții, prețuri, calcule. Cum arată campania de recoltare în ferma liderului Pro Agro, Emil Dumitru

    Gabriela Gimbășanu -

    În plină campanie de recoltare a culturilor înființate în toamnă și cu ochii la prețul cerealelor anunțate de Bursa Română de Mărfuri, fermierii se uită în câmp la felul în care se prezintă plantele. Se uită și la buncărul combinei pentru a vedea unde reușesc să-și acopere cheltuielile cu ajutorul producției obținute și cu care vor obțină și un minim de profit pentru a-și finanța în continuare activitatea agricolă.

    Emil Dumitru, președintele Federației Naționale Pro Agro este și tânăr fermier. S-a apucat de agricultură fără să știe ce-l așteaptă și, încet dar sigur, a reușit să strângă în localitatea Chiselet, din județul Călărași o suprafață de 160 de hectare pe care o cultivă anual cu rapiță, grâu, orz, porumb și lucernă.

    5.000 kg/ha producția medie la orz

    În ferma din Chiselet, cele 18,5 hectare de orz l-au dezamăgit pe tânărul fermier atât în ceea ce privește cantitatea obținută, cât și calitatea boabelor. La recoltare a reușit să obțină o producție de numai 5.000 kg/ha, cu o masă hectolitrică de până în 60kg/hl.

    ”Au fost foarte multe precipitații și furtuni în ultima perioadă și cultura de orz a avut de suferit. Am recoltat deja cultura de orz, ca și producție vorbim de 5.000 kg/ha, o producție medie. Am recoltat orzul cu o combină Claas Lexion, iar viteza a fost una foarte mică pentru că mare parte din cultură a fost culcată la pământ din cauza furtunii, cred că 2km/oră. La orz am avut soiul Cardinal, un soi românesc care a pornit bine în vegetație, dar din cauza precipitațiilor din primăvară, bolile foliare au făcut prăpăd. În ciuda faptului că am făcut tratamente, a fost o presiune de boli foliare foarte mare. O mare parte din orz a rămas jos, nu am reușit să-l recoltez. La orz am avut o greutate hectolitrică mică și pot spune despre cultura orzului că, cel puțin la noi în zonă este o cultură care nu aduce sub nici o formă profit fermierilor”, a declarat pentru Agrointeligența Emil Dumitru, fermier care lucrează 160 de hectare în localitatea Chiselet din județul Călărași.

    A vândut orzul cu 0,54 lei/kg

    Neavând spații de depozitare, tânărul fermier a fost nevoit să-și vândă producția obținută imediat după recoltare. Având în vedere că precipitațiile din ultima vreme au stricat calitatea bobului de orz, prețul obținut a fost unul destul de mic, numai 0,54 lei/kg, un preț care abia dacă acoperă cheltuielile pe care fermierul le-a făcut cu înființare, întreținerea și recoltarea culturii.

    ”La mine, greutatea hectolitrică a fost undeva la 56-58 kg/hl, până în 60 kg/hl, față de alți ani când aveam și 63-65 kg/hl, acum am avut o greutatea hectolitrică mică. Prețul este și el mic: am vândut cu 0,54 lei/kg. Probabil că venitul pe hectar este aproape egal cu cheltuiala pe care am avut-o. Așteptăm celelalte culturi, în speță rapița pentru a acoperi pierderile pe care le-am suferit la cultura de orz. Mergem mai departe, fermierii așa fac, fac producții și așteaptă prețurile pe care le formează piața și Bursa. Este adevărat că în bazinul Mării Negre avem cel mai mic preț la cereale din toată Europa, dar nu avem ce să facem, trebuie să luăm producția de pe câmp pentru care am muncit un an întreg”, a mai spus fermierul.

    Producție mulțumitoare din lanurile de rapiță

    Cultura care va aduce ferma pe lina de plutire și va acoperi pierderile înregistrate la cultura de orz va fi, cel mai probabil, rapița. Încă din toamnă Emil Dumitru a însămânțat 30 de hectare cu rapiță, din care 23 de hectare cu hibridul PT 234 de la compania Pioneer și 7 hectare cu soiul românesc de rapiță Perla. Pentru ambele sole cu rapiță contează pe o producție de peste 3.000 kg/ha.

    ”Astăzi (miercuri, 22 iunie – n.r.) începem recoltatul la rapiță unde sunt semne că avem o mică suprafață deja scuturată, din cauza vântului și a furtunilor din ultima perioadă. Sunt optimist la rapiță, unde cred că vom face o medie de 3.000 kg/ha, dar până nu băgăm combina nu ne putem exprima, nu putem facem o evaluare foarte clară pentru că ce intră în buncăr este de fapt producția pe care noi o realizăm, restul sunt doar evaluări ale noastre, care uneori nu concordă cu realitatea. La rapiță am ales să recoltăm cu o combină New Holland TC 5060, care are și depicător de lan și este dotată cu echipament special pentru a recolta rapița, tocmai pentru a evita pierderile prin scuturare. Viteza de deplasare va fi de 3-4 km/oră, nu se poate merge mai rapid pentru că este masă vegetală mare și este necesar timp pentru ca sistemul de batere să funcționeze normal că să nu avem pierderi. Rapița se recoltează o singură dată și nu are rost să ne grăbim, trebuie să fim foarte atenți la reglajele combinei astfel încât pierderile să le diminuăm pe cât posibil”, a explicat fermierul de ce a ales să recolteze rapița cu o combină New Holland.

    Soiul Perla va aduce o producție de peste 3.000 kg/ha

    Întrucât fermierul călărășean și-a dorit să-și arate deschiderea față de soiurile românești, dar și comuniunea dintre fermieri și apicultori a ales să cultive un soi românesc de rapiță meliferă. Decizia a fost una inspirată spune fermierul, mai ales că soiul românesc arată destul de bine în câmp și promite producții însemnate.

    ”Am și o solă de 7 hectare cu un soi românesc de rapiță, este vorba de soiul Perla care arată foarte bine în acest moment dar așteptăm să vedem producția. Vom începe cu recoltatul în ordinea în care am semănat, adică prima data sola de 23 de hectare cu hibrid Pioneer PT 234, vedem producția și pe urmă sola cu rapiță românească, care s-a comportat foarte bine în perioada asta și credem noi că ar putea să depășească hibridul. La ambele sole mă aștept la o producție de peste 3.000 kg/ha, fiecare sută de kilograme pe care o faci în plus la rapiță înseamnă profit”, a concluzionat fermierul.

    1,55 lei/kg la rapiță în județul Călărași

    Felul în care arată cultura în câmp, dar și prețul bun estimat în această perioadă îl determină pe tânărul fermier să-și pună toate speranțele în cultura de rapiță.

    ”Investiția într-un hectar de rapiță, cu tot cu recoltat, pentru că lucrez cu prestări de servicii mă duce undeva la 3.000-3.100 lei. Având în vedere că așteptăm o producție mai mare de 3.000 kg/ha și faptul că prețul în zonă la rapiță este de 1,55 lei/kg, această cultură rămâne și anul acesta cea care salvează ferma”, a declarat pentru Agrointeligența Emil Dumitru, președintele Federației Naționale Pro Agro.


    Te-ar mai putea interesa

    ANM a emis o alertă meteo de vijelii și averse torențiale în 18 județe până joi dimineață Când se plantează roșiile în grădină – calendar Abatorul familiei Gagea exportă carne de oaie în 13 țări: ”Vrem să producem Nuggets de miel”

    Ultimele știri

    Fonduri europene pentru achiziția de utilaje – AFIR a publicat a doua versiune a Ghidului Polonia: Fermierii – subvenție de 250 euro/ha pentru grâul vândut până pe 10 martie Fermele și cooperativele pot accesa un nou ajutor pentru gunoiul de grajd