CE A CAUZAT PRĂPĂDUL? Specialiștii indică un VAL DE FURTUNI DE TIP SUPERCELULĂ!

Grindină de dimensiuni mari, de circa cinci centimetri în circumferință, căzută în cantități mari și într-un timp extrem de scurt. Este fenomenul care a lovit duminică seară mai multe localități din Suceava și Botoșani. Oamenii îngroziți de gheața care a acoperit totul în doar câteva minute au postat pe Facebook fotografii care te fac să te întrebi ce putea să aducă așa un prăpăd!

Specialiștii de pe mai multe grupuri dedicate celor pasionați de fenomene extreme au indicat prezența unor furtuni distructive de tip supercelulă. Aceastea sunt furtuni foarte dezvoltate și puternice, cu capacitate mare de producere a unor evenimente severe, cum ar fi: ploile torențiale, grindină semnificativă, rafale de vânturi foarte puternice (downburst), fulgere puternice și pâlnii de aer (trompe și tornade). Furtunile supercelulare (SC) se formează în condiții de labilitate foarte mare și în prezența vânturilor de forfecare, după cum explică un site de specialitate. În mijlocul supercelulei, aerul se mișcă ascendent (spre sus), dar în partea exterioară a norului, vânturile de forfecare bat în alte direcții, deci prin interacțiunile diferitelor tipuri de vânturi, în supercelula apar miscări ascendtente spiralate și rotative, astfel toată structura supercelulară intră într-o mișcare de rotație, prin intermediul căruia, aerul cald și umed este aspirat sus în celulă (prin partea anterioară a celulei). La baza fiecărei supercelule, există o structură rotativă de nor, denumit mezociclon.

13724909_1661143327540612_23363951433468308_o

Structurile caracteristice ale unei furtuni supercelulare sunt:
– norul “zid” (wall cloud), care este o structură de nor, care se formează la baza rotativă a mezociclonului,
– overshooting top, care este de fapt “căciula” supercelulei, ce se formează datorită curențiilor ascendenți foarte puternice, care ridic norii celulei, puțin peste nicovala supercelulei,
– durata de viață relativ mare de 1-2 ore, dar în majoritatea cazurilor, au o longevitate și mai mare, iar in timpul lor de viață pot parcurge distanțe considerabile (uneori chiar și sute de km).
– despărțirea supercelulei in 2 supercelule separate, insă neidentice ca mărime și cu rotații opuse. În general, după despărțirea supercelulei inițiale în 2 celule noi, supercelula mai mica se dezintegreaza în scurt timp (insa uneori nu). În cazuri mai rare, supercelula regenerată (care a supraviețuit despărțirea), atinge din nou stadiul matur, cănd procesul de despărțire se poate repeta.

Foarte rar, o supercelula în ciclul său de viață, se desparte și se regenerează în rânduri repetate. Acest feonomen are loc, când parametrii necesare în formarea supercelulei sunt suficiente pe toată durată de viață a celulei, adică pe distanțe relativ mari. Tot în condiții favorabile se întâmpla faptul că ambele celule supraviețuiesc și își continuă drumul, în direcții diferite.

Furtunile supercelulare au un potențial distrugător mult mai mare! Uneori furtunile supercelulare apar solitare (singuri), dar pot apărea și grupate, sau incluse în sistemele de furtuni. În majoritatea cazurilor, furtunile supercelulare, produc unele, -sau mai rar- toate fenomenele meteo severe:
– ploi abundente (torențiale): în afară de tipul LP SC, aceste supercelule produc precipitații însemnat cantitativ (au capaciatea, de a trage sus o mare cantitate de aer umed, pe care în scurt timp îl pot vărsa înapoi pe sol).
– grindină semnificativă: ascensiunile foarte puternice din supercelule, favorizază mai mult producerea bucățiilor foarte mari de gheață. În supercelule forța de susținere a bucățiilor de gheață este mult mai mare și mai îndelungată. Astfel bucățiile de gheață au timp mai mult să crească în diametru. În cazuri extreme, aceste bucăți de gheață, pot atinge cote extreme (de 5-10 cm, dar în SUA apar și cote mai mari). După o creștere îndelungată, greutatea bucății de gheață depășește forța de susținere a aerului și încep să cadă jos. Astfel se formează grindina.
– vânturi puternice (downburst): acest fenomen apare la toate tipurile de SC și sunt produse de curenții descendenți puternici, care atingând solul, se propag în toate direcțiile, producând astfel rafale de vânturi.
– trombe și tornade: cănd rotația supercelulei e foarte puternică, la baza celulei se formează o structură în formă de cârlig (hook echo), din care în condiții extreme, se formează o pâlnie de aer, care încet-încet coboară spre sol. Dacă această ”pâlnie” nu atinge solul, vorbim de TROMBĂ, dar dacă vârtejul de aer atinge solul, de acolo trace sus praf, care face vizibil vârtejul. Din momentul atingerii pământului (touchdown), deja vorbim de TORNADĂ. Uneori tornadele se formează pe deasupra apelor deschise. În acest caz, tornadele trag sus apă și au un aspect mai transparent. Tornadele produc cele mai mari distrugeri la nivelul solului, devenind cel mai distrugător (dar în același timp și cel mai frumos și spectaculos) fenomen convectiv sever.

Furtunile supercelulare au fost semnalate în zona Moldovei și în luna iunie, însă atunci nu au avut intensitatea atinsă astăzi și, mai mult, la acel moment, autoritățile – avertizate de ANM, au lansat pe 18 iunie, peste 50 de rachete în norii cu gheață. Nu se știe dacă acum a mai fost timp pentru o astfel de procedură de urgență sau dacă zonele afectate se află în zona de acoperire a tunurilor anti-grindină.

Cert este că duminică seara, mai multe localități din Suceava și Botoșani au fost ”bombardate” de gheață. Astfel, grindină de dimensiuni mari consemnată în această seară (17 iulie) în mai multe localități din nord-vestul județului Botoșani – s-a primit pe Facebook raportări din comunele Cristinesti, Suharău, Hudești.

Grindina la Botosani

În localitatea Cătălina, a fost surprinsă o imagine cu norul aducător de grindină cu puțin timp înainte să se declanșeze furtuna.

13690670_902408726534619_2414326583238241771_n

Alte imagini cu norii de furtună postate pe Facebook, pe grupul Furtuni România – Official Group și pe pagina Meteo NORD-EST

13731483_1661040950884183_5927598310692033384_n 13701269_1661040370884241_9130719687291097989_o 13731482_1038756366179952_558085056946567661_n 13770320_1038756289513293_6589488179599126909_n

ANM a dat avertizare de cod galben

Administrația Națională de Meteorologie a emis astăzi cod galben pentru averse de ploaie ce vor depăşi local 20 – 25 l/mp, descărcari electrice, grindină de dimensiuni mici, intensificari de scurta durată ale vântului. Informarea a vizat județul Cluj (Câmpia Turzii, Turda, Călărași, Ceanu Mare, Luna, Mihai Viteazu, Moldovenești, Ploscoș, Săndulești, Tritenii de Jos, Viișoara) și județul Botoșani (localităţile Cândești, Dersca, Lozna, Mihăileni, Vârfu Câmpului; JUDEŢ NEAMŢ, localităţile Târgu Neamț, Agapia, Bălțătești, Brusturi, Crăcăoani, Drăgănești, Ghindăoani, Grumăzești, Negrești, Pipirig, Răucești, Vânători-Neamț; JUDEŢ SUCEAVA, MUNICIPIUL SUCEAVA, Cajvana, Fălticeni, Milișăuți, Rădăuți, Salcea, Siret, Adâncata, Arbore, Baia, Bălăceana, Bălcăuți, Berchisesti, Bogdănești, Boroaia, Bosanci, Botoșana, Bunești, Burla, Cacica, Calafindești, Capu Câmpului, Ciprian Porumbescu, Comănești, Cornu Luncii, Dărmănești, Dornești, Drăgoiești, Fântâna Mare, Frătăuții Noi, Frătăuții Vechi, Gălănești, Grămești, Grănicești, Hârtop, Horodnic de Jos, Horodniceni, Iaslovăț, Ilișești, Ipotești, Mălini, Mitocu Dragomirnei, Moara, Mușenița, Păltinoasa, Pârteștii de Jos, Pătrăuți, Poieni-Solca, Preutești, Rădășeni, Râșca, Satu Mare, Șcheia, Șerbăuți, Slatina, Stroiești, Todirești, Udești, Vadu Moldovei, Valea Moldovei, Volovăț, Vulturești, Zamostea, Zvoriștea).

Be the first to comment

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată


*