Cultura de soia – un pariu pierdut pentru mulți fermieri
agrointeligenta.ro -
Cultura de soia a fost pariul pe care au mizat mulți mari fermieri din România odată cu introducerea sprijinului cuplat și plății pe înverzire. Promitea o subvenție deloc mică – inițial de 325 de euro la hectar care, în final, a ajuns la 269,06 euro/ha, întrucât numărul hectarelor cultivate a depășit estimările inițiale transmise Comisiei Europene. Pentru mulți însă, dacă anul trecut a mai fost cum a fost, acum se pare că situația este critică pentru soia în cultură neirigată.
Debutul culturii de soia a fost bun în 2016. Plantele s-au bucurat de ploi multe, care au ajutat creșterea chiar și în zonele mai aride. Acum, însă, soia a dat de greu. Sunt regiuni unde precipitațiile n-au mai căzut de aproape două luni, iar acest lucru se vede și deja au apărut pe rețelele de socializare imagini cu soia care își pierde frunzele, iar boabele sunt aproape inexistente.
”I-am dat tot ce a trebuit, inclusiv tratament cu insecticid, dar responsabil cu precipitațiile este Altcineva”, s-a plâns un fermier pe grupul ”Tehnologii agricole” de pe Facebook. Producătorul agricol, care spune că în primă fază se aștepta la producții de 2,5 tone la hectar, ia acum în calcul să transforme cultura în siloz cât timpul nu este pierdut. Îl reține însă faptul că această ”portiță” nu este luată în calcul de către APIA pentru acordarea subvenției, mai exact a sprijinului cuplat, care prevede că agricultorul trebuie să facă dovada valorificării unei producții de 1,3 tone la hectar pentru a încasa banii. Mai mult, distrugerea culturii în această fază ar putea să atragă asupra fermierului sancțiuni drastice la plata pentru înverzire unde soia se ia încalcul la procentul ”verde” pentru întreaga exploatație. De neînțeles, spune producătorul agricol, având în vedere că scopul stimulării culturii de soia a fost, de la bun început, pentru fixarea azotului în sol, ceea ce cultura lui – acum afectată, și-a îndeplinit ca misiune.
Riscul privind cultura de soia este subliniat și de reprezentanții companiilor din domeniu care nu recomandă pariul cu soia dacă fermierul nu are posibilitatea de a iriga și se află și într-o zonă expusă secetei – cum este sudul țării sau partea Moldovei.
”Discutăm cu fermierii și mulți se plâng de condițiile drastice pentru plata pe înverzire. Este o decizie a Guvernului, iar noi îi sfătuim pe fermieri să nu cadă în plasa culturii de soia dacă nu au apă. Cei care doresc să vadă soia de cinci tone, se poate merge într-o fermă unde este pivotul în cultură și, cu certitudine, acolo se va obține o super-cultură de soia. Nu îi sfătuim pe fermieri să cultive soia de dragul subvenției pentru că nu o vor încasa, adică este simplu: să mizeze pe culturile care știu că dau randament și producții în zona lor. Iar în zona de sud, putem vorbi despre rapiță -unde trebuie atenție la fungicide pentru că se face rotație scurtă, apoi să se aleagă un hibrid cu toleranță la Sclerotinia”, a declarat recent, la o întâlnire cu fermierii din județul Giurgiu, Jean Ionescu, director general DuPont Pioneer pentru operațiunile comerciale desfășurate în România și Republica Moldova.
Hibrizi noi pentru zone mai secetoase
Sunt însă și cazuri fericite în care fermierii, deși nu au irigații, reușesc să ducă plantația de soia la un rezultat bun. Este cazul fermei First Grain condusă de ing. Dumitru Manole, unde am văzut – la începutul lunii iulie, ce-i drept, o soia impecabilă. Acolo, la Amzacea, în județul Constanța, cu seceta anului trecut, fermierul a reușit să obțină 1.800-2.000 de kilograme de boabe de soia la hectarul neirigat. Iar reușita le-a aparținut deopotrivă și hibrizilor de soia cu care a lucrat, cei de la Euralis, între care ES Pallador, nou în portofoliu, a dat printre cele mai bune rezultate.
”Ce este de remarcat la soiul nostru ES Pallador, spre exemplu, este frunza lanceolată, ceea ce face această soia pretabilă pentru zona de sud, sud-est a României, întrucât pierderea apei, transpirația este mult mai redusă. În Dobrogea, având temperaturi foarte ridicate, eu cred că este unul dintre soiurile de viitor pentru această parte a țării. (…) Ca și producții, anul trecut s-au obținut în jur de 1.800-2.000 de kilograme la hectar în condițiile de secetă care au fost. La ora asta (8 iulie – n.r.), cultura promite peste 4.000 de kilograme pe hectar în condiții de neirigat”, au explicat la prezentarea loturilor, oficialii Euralis.
