Când și cum recoltăm corect roșiile

Culesul roșiilor din grădină sau din solar este o adevărată sărbătoare. Este încununarea unei munci făcute cu pasiune pentru că numai cine nu a avut roșii nu știe câtă grijă trebuie să ai de ele pentru a le aduce pe rod. Iar de când apar primele fructe și ele încep să crească și să se înroșească urmărim atent moment perfect pentru a le culege. Dar care este acest moment?

Momentul când este bine să culegem roșiile depinde în primul rând de soiul sau hibridul folosit. Unele plante fac tomate timpurii, altele abia din august încep să rodească. Dar la toate, culesul este influențat de culoarea și de fermitatea fructelor.

Este bine să culegeți roșiile în funcție de destinația pe care vreți să le-o dați: dacă vindeți tomatele, atunci le vreți ferme, dacă le consumați imediat – în două-trei zile, le vreți bine coapte, iar dacă le faceți bulion, sunt bune și cele mai moi.

În general, exceptând ultima variantă – pentru procesare, aveți două momente când puteți culege roșiile – unul când ele capătă o culoare uniformă și textura lor este între moale și tare, și o a doua variantă este atunci când ele încep doar să se înroșească și după cules se lasă câteva zile pentru a coace integral. Această din urmă procedură este de mare ajutor dacă aveți tomate mari, care, dacă sunt lăsate pe plantă, riscă să cadă. De altfel, unul din modurile de a testa o roșie că este coaptă integral este să o puneți într-un vas cu apă și dacă ea se scufundă, atunci este bine pârguită.

Ceea ce nu toată lumea știe este că roșiile emit un gaz numit etilenă care este produs de fructele ce ating maturitatea. În interiorul unei tomate încă verzi, emisia acestui gaz este produsă de doi hormoni naturali de creștere în timpul transformării celulelor – adică atunci când roșiile devin mai moi și se înroșesc. Acesta este motivul pentru care roșiile sunt singurele legume/fructe care pot fi culese înainte de a atinge maturitatea, iar mulți cultivatori preferă să ia roșiile de pe plantă cât acestea sunt încă verzi – protejându-le de loviri și controlând astfel procesul de coacere. Pentru a le aduce apoi la maturitate, tomatele trebuie lăsate undeva aerisit, dar să nu fie în bătaia directă a soarelui.

De precizat că există o limită foarte fină între o roșie aproape coaptă și una coaptă. Ca și semne, căutați primele pete de culoare pe fructul încă verde, apoi urmăriți procesul. Pentru cei care culeg și apoi lasă să ce coacă, această primă pată de culoare este și semnul că tomata poate fi culeasă fără a pierde din gustul ei, întrucât, din punct de vedere al dimensiunii, ea și-a atins vârful. Iar pentru a grăbi coacerea, o soluție este să puneți roșiile într-o pungă de hârtie alături de banane, spre exemplu, iar etilena emanată de acestea va grăbi coacerea tomatelor.

Încă un sfat: din momentul în care roșiile încep să se coacă, este nevoie să recoltați zilnic sau măcar o dată la două zile pentru a vă asigura că tomatele au gustul și fermitatea pe care v-o doriți.

În ceea ce privește procesul de culegere a roșiilor, aici lucrurile sunt mult mai simple. Folosiți mănuși și un cuțit sau o foarfecă de grădină în locul ”tehnicii” de a smulge pur și simplu tomata de pe plantă. Este bine ca lucrările de copilire și cârnire a roșiilor să fie executate constant pentru ca aceste operațiuni ajută la dezvoltarea continuă și coacerea rapidă a noilor fructe.

 

Be the first to comment

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată


*