Cum se cultivă cartoful de sămânță – cultura care primește cea mai mare subvenție
Gabriela Gimbășanu -
Cartoful pentru sămânță a fost cultura care în acest an le-a oferit fermierilor o surpriză de proporții, o subvenție record de 23.745,583 euro/ha, acesta fiind sprijinul cuplat plătit de APIA, pe lângă schemele de bază. Această plată uriașă la hectar este explicată de faptul că pentru anul de cerere au fost foarte puțini cei care au cultivat cartof pentru sămânță în România, dar mai ales foarte puțini cei care au reușit să obțină o producție medie de 20,2 tone/ha.
Pentru cei care au fost încurajați de această subvenție și și-au propus să cultive cartof pentru sămânță pentru anul de cerere 2017, Agrointeligența vă prezintă pas cu pas tehnologia de cultivare a cartofului, la pachet cu câteva ponturi de cultură oferite de ing. Vasile Pop-Silaghi, cel care lucrează peste 800 de hectare în localitatea Girov, din județul Neamț.
Cartoful are nevoie de un sol bogat în elemente nutritive
Pentru orice cartof, fie că vorbim de cel de consum sau pentru sămânță trebuie să alegi un sol fertil, nu îți permiți să cultivi cartofi pe soluri natural sărace. Pentru a forma tuberculii, cartoful are nevoie de elemente nutritive, atât cele prezente în mod natural în sol, cât și cele ce se asigură suplimentar, prin fertilizări.
”Trebuie să alegi un sol fertil, profund, unde se poate dezvolta o producție de peste 20 tone/ha la cartoful pentru sămânță și peste 40 tone/ha la cartoful pentru consum. Pregătirea terenului este face în același fel ca la cartoful de consum. Pregătirea patului germinativ se face din toamnă. Inclusiv administrarea de fertilizanți pe baza de azot, fosfor și potasiu se face tot din toamnă. Este important de precizat faptul că la cartoful de sămânță nu se revine niciodată pe aceași solă mai devreme de 3 ani, tocmai pentru a evita infestarea cu boli și dăunători de carantină”, a declarat pentru Agrointeligența ing. Vasile Pop-Silaghi, cel care se luptă să mențină în viață cultura cartofului de sămânță.
Se fertilizează cu 100-120 kg/ha de potasiu și 80 kg/ha de fosfor
Potrivit fermierului nemțean, fertilizarea cu azot, fosfor și potasiu se face din toamnă, în cantități suficiente care să-ți asigure producția pe care o estimezi. Folosirea gunoiului de grajd, a compostului, a plantelor amelioratoare încorporate în sol măcar o dată la 3-4 ani aşa cum se practică în Occident, metoda ogorului/covorului verde, sunt desigur cele mai eficiente şi cele mai ecologice metode de menţinere şi creştere a fertilităţii solurilor. Nu toţi fermierii au posibilitatea să aplice toate aceste metode, tocmai de aceea alternativa rămasă este folosirea îngrăşămintelor chimice aplicate rațional.
”În medie se aplică 100-120 kg de potasiu substanță activă la hectar și trebuie să asiguri 80 kg de fosfor la hectar. Fosforul este esențial în cultura de cartof pentru că este cel care controlează numărul de tuberculi, este cel care determină direct numărul de tuberculi. Pe lângă fertilizarea de bază se fac tratamente foliare cu fertilizări suplimentare, care se pot face în același timp cu tratamentele fitosanitare, se amestecă soluțiile care sunt compatibile în bazinul de stropit pentru mană, gândacul de Colorado și afide. Tratamente și fertilizări se fac în număr de 8-9 pe toată perioada de vegetație a culturii”, a explicat fermierul.
Este esențial să asiguri o fertilizare complexă și mai scumpă pentru a stimula formarea de tuberculi mulți, pentru că te interesează numărul de tuberculi și în același timp echilibrarea elementelor fertilizante, în așa fel încât cartoful să fie cât se poate de uniform ca mărime. Nu trebuie să ai cartofi foarte mari care îți scad din cantitatea de sămânță, orice cartof care are peste 60 mm în diametru, nu mai este considerat de sămânță.
Se plantează când în sol sunt 5-6°C
Potrivit cultivatorului, plantarea cartofului de sămânță se face când în sol sunt 5-6°C la adâncimea de încorporare a tuberculilor. Calendaristic această perioadă este reprezentată de sfârșitul lunii martie, începutul lunii aprilie. Adâncimea de încorporare a tuberculilor este de 5-6 cm, în funcție de calibrul cartofului. Dacă avem o sămânță de calibru mare de 50-60 mm în diametru, adâncimea de plantare este exact calibrul tubercului. De exemplu dacă avem un tubercul de 30 mm, adâncimea de încorporare este de 3 cm.
Se asigură o densitate de 55.000-65.000 tuberculi/ha
La cartoful pentru sămânță este important să recoltezi tuberculi cu un diametru cât mai mic, maxim 60 mm și care sunt cât mai uniformi, tocmai de aceea densitatea este mult mai mare decât în cazul cartofului de consum sau pentru industrializare.
”La distanța de plantare este foarte important să precizăm faptul că, la cartoful de sămânță trebuie să folosim densități foarte mari, mult mai mari decât la cartoful de consum, pentru că ne interesează să obținem în această tehnologie cartofi cât mai mici și cât mai uniformi. O densitate mare obligă cultura să producă tuberculi mai mici și mai mulți. În general se merge pe o densitate de 55.000-65.000 tuberculi pe hectar, față de cartoful de consum unde se poate planta în funcție de soi, chiar 35.000-40.000 tuberculi/ha”, a vorbit cultivatorul de cartofi despre densitatea pe care o folosește la cultura cartofului pentru sămânță.
9.000 lei/ha costul minim cu sămânța
Diferența la cartoful de sămânță și cel de consum este dată de calitatea seminței pe care o plantezi, dar și de costurile antrenate în cele două tehnologii. Pentru cartoful de sămânță trebuie să folosești sămânță cel puțin elită pentru a obține înmulțirea I și înmulțirea a-II-a, ce poate fi achiziționată din import la costuri foarte mari. Un kilogram de sămânță elită din import a ajuns anul acesta și la 3 lei.
”Elita și super-elita înainte se procurau din România, de la institute, de la stațiuni de cercetare, de la firme care erau autorizate pentru producerea categoriilor superioare de sămânță. În prezent mai totul se ia din import. Sămânța de import presupune niște costuri foarte ridicate. Numai pentru anul acesta sămânța a fost 3 lei/kg. Cantitatea de sămânță folosită la calibru mic este de 3 tone/ha, dar dacă avem calibru de 60 mm, care are peste 100 grame, la o densitate de 50.000 de tuberculi, folosim 5 tone de sămânță la hectar. Dacă se plantează 3 tone/ha ai din start o investiție în sămânță de 9.000 lei/ha. Costul pe hectar numai cu sămânța poate ajunge și la 18.000 lei, dacă ai sămânță de calibru mare”, a precizat fermierul Silaghi.
La cartoful de sămânță se practică întreruperea vegetației
Întreruperea vegetației la cultura de cartof pentru sămânță este o operațiune obligatorie, ce se execută tocmai pentru a evita infestarea tuberculilor de cartofi pentru sămânță, cu diferite viroze. Această întrerupere de vegetație se stabilește în funcție de curba de zbor a afidelor din câmp. Această perioadă se verifică cu niște capcane, plase galbene, care se instalează în lanul de cartofi și se notează în fiecare zi numărul de afide prinse în capcanele respective și dacă se constată o evoluție a numărului acestora înseamnă că urmează un zbor maxim de afide. Într-un an normal se produc două curbe de zbor, una în luna mai și una la mijlocul lunii iulie, când acest zbor maxim este cel mai periculos pentru că poate transmite viroze în tuberculi.
”Tratamentele la cultura cartofului pentru sămânță sunt mult mai numeroase. În afară de mană și gândacul de Colorado, la sămânță avem probleme și cu afidele care transmit viroze de la o plantă vecină, de la lanuri necertificate de cartof, de la pomii fructiferi etc. Aceste viroze se transmit și infectează tot câmpul. Întreruperea vegetație la cultura de cartof se face cât mai devreme, în așa fel încât să nu prinzi al doilea zbor masiv de afide, în a doua parte a verii. Anul acesta am întrerupt vegetația pe 20 iulie. Există niște substanțe chimice care aplicate pe foliaj întrerup vegetația, în câteva zile lanul de cartofi este deja uscat. Aceste substanțe nu migrează în tuberculi, practic este un fel de erbicid de contact care oprește vegetația. Acest ultim proces este însoțit de un ultim tratament împotriva manei, pentru ca eventuala infecție de pe frunze să nu afecteze tuberculii”, a explicat fermierul cum se realizează această întrerupere a vegetație și care este rolul acestei operațiuni.
Se recoltează începând cu mijlocul lunii august
În ceea ce privește recoltarea cartofului pentru sămânță nu se impune o anumită perioadă din zi. Restricțiile de recoltare vizavi de temperatură, lumină și solarizare nu există, întrucât expunerea la soare chiar face bine cartofului.
”O expunere de câteva ore sau de o zi la soare a cartofului de sămânță chiar este recomandată, pentru că aceea solanină care se produce în cartof în timpul expunerii, îi face bine pentru că îl protejează foarte bine la păstrarea din timpul iernii și în același timp îi stimulează germinarea primăvara. Perioada de recoltare se face la două săptămâni de la întreruperea perioadei de vegetație, pentru că tuberculul are nevoie de această perioadă pentru maturarea cojii. Orice defect cauzat de maturarea incompletă a cojii se transmite mai departe în depozit și se pot instala mana sau mucegaiuri în depozit. Trebuie să așteptăm maturarea completă în sol și abia apoi putem trece la recoltat. Pe lângă dotarea clasică a combinelor de recoltat cartofi trebuie să se intervină cu niște sortatoare care să scoată subcalibrele sau peste calibrele. Este necesară și o sortare din ochi pentru a determina eventualele defecte. Cartoful băgat în depozit pentru iarnă trebuie să fie perfect, pentru că altfel apar focare de infecție și poți compromite tot stocul”, a explicat producătorul.
25.000-30.000 lei costul pentru un hectar de cartof de sămânță
Toate aceste lucrări ridică semnificativ costul pe hectar, dar mai ales pe tona de cartofi de sămânță obținuți. La cartoful de sămânță obții o cantitate mai mică la hectar, dar cu costuri mult mai mari.
”Aplicând această tehnologie poți obține o producție de peste 20 tone/ha. Cu toate acestea, nu toți fermierii pot obține producția de 20,2 tone/ha pentru a se încadra în condițiile de acordare a sprijinului cuplat pentru cartoful de sămânță. Această producție se obține cu costuri foarte mari. La această tehnologie se investește în jur de 25.000-30.000 lei/ha”, mai spune ing. Vasile Pop Silaghi.
Cartoful de sămânță se vinde cu 1 lei/kg
Pentru a fi rentabilă cultura de cartof pentru sămânță are trebui ca prețul de vânzare să se ridice la cel puțin 1,5 lei/kg. În ultimul timp însă, se pare că prețul de vânzare al cartofului pentru sămânță a fost cel care i-a descurajat pe mulți să mizeze pe această cultură.
”Fermierii care produc sămânță nu sunt încurajați în această activitate pentru că, neavând subvenție, vânzarea produsului pentru care cheltui așa de mult, aproape dublu față de cartoful de consum, se face cu mare dificultate. În mod normal ar trebui să-l vindem măcar cu 1,5 lei/kg, în condițiile în care cel de consum se vinde cu 0,70-0,80 lei/kg. Numai cel care știe ce înseamnă valoarea biologică își dă seama de valoarea sămânței. În ultimii ani ne-am descurcat foarte greu cu valorificarea, abia dacă am vândut cu 1 leu/kg. Tocmai de aceea această subvenție ar fi mai mult decât binevenită pentru tot ce înseamnă munca în cultura cartofului de sămânță, dacă ar fi acordată într-un mod rațional și nu s-ar impune acel prag de producție de 20,2 tone/ha care este mult prea ridicat pentru ce recolte se pot realiza la noi în România”, a declarat pentru Agrointeligența ing. Vasile Pop-Silaghi, cel care se luptă să mențină în viață cultura cartofului de sămânță.
