Cum să faci profit dintr-o fermă de iepuri

Crescătorii mari de iepuri pentru carne se pot număra pe degetele de la o mână.

O fermă de iepuri este o afacere profitabilă care poate susţine în zonele unde funcţionează şi alte activităţi conexe şi poate asigura cel puţin 2-3 locuri de muncă permanente, spune Marius Coblişan, care deţine o crescătorie de iepuri în satul Ruginoasa din Sălaj.

Încă din 2005, Marius Coblişan (40 de ani) de profesie inginer zootehnist şi-a dorit o afacere în domeniul agroozotehnic. A început să-şi cumpere teren la Ruginoasa, a adunat 2,2 hectare şi s-a pus pe treabă. A început să cultive lucernă, sparcetă, golomăţ şi alte plante furajere.

„La început speram să fac piscicultură, dar suprafaţa de teren era insuficientă. Aşa că am m-am apucat să-mi creez o bază furajeră proprie cu leguminoase şi graminacee perene. De atunci, cultiv lucernă, golomăţ, sparcetă care au o rentabilitate deosebită, semeni o dată şi timp de cinci-şase ani coseşti de 3-4 ori pe an. Prin 2009, am început afacerea cu iepuri, mai precis am pus pe picioare o fermă tradiţională de creştere a iepurilor”, povesteşte Marius Coblişan.

Inginerul zootehnist spune că afacerea a demarat cu multă muncă. A avut diverse locuri de muncă. Zece ani a fost angajat la abatorul de stat din Cluj. Pentru a aduna banii necesari deschiderii fermei de iepuri, a lucrat ca şofer în transporturi internaţionale având avantajul unui carnet de conducere profesionist.

Hibrid de carne produs în fermă gospodărească

„Am pornit cumpărând 20 de iepuri aşa-zişi ţărăneşti, iepuri pe care îi ştiţi de prin gospodăriile ţăranilor. Am depus la consiliul judeţean două proiecte pentru două hale care au fost autorizate şi au primit toate avizele necesare. Afacerea o gândeam şi atunci şi acum ca fiind una cu dezvoltare permanentă. Cele două proiecte depuse sunt conform cerinţelor Uniunii Europene cu asigurarea standardelor de igienă şi de bunsăastare a animalelor. Încă sper să ajung la amploarea unei afaceri intensive de creştere a iepurilor pentru carne”, a precizat Marius Coblişan.

În timp, fermierul a reuşit să creeze prin încrucişări un hibrid de carne. A folosit iepurele comun „ţărănesc” pe care l-a încrucişat cu rase de la nivelul mic până la greu. A folosit pentru hibridul de carne iepuri din rasa Neoozelandez alb şi roşu, Chincilla şi Uriaşul belgian alb.

„Am obţinut un hibrid rezistent la boli şi care suportă foarte bine temperaturile scăzute de mediu. Ferma pe care o deţin e într-o zonă deluroasă, cu temperaturi scăzute.

Deşi este rezistent la boli, pentru mai multă siguranţă efectuez vaccinări contra bolii hemoragice şi pentru prevenirea mixomatozei ( o afecţiune infecto-contagioasa de origine virală, extrem de agresiva, care atacă atât iepurii domestici, cât şi cei sălbatici). De asemenea, utilizez şi Ivomec, un deparazitant intern. Marele avantajpe care îl am la fermă este însă baza furajeră proprie. În principu, hrana iepurilor este asigurată în proporţie de mai bine de 85% din furajele din cultura proprie. Eventual mai cumpăr unele cereale şi caut tot timpul să cumpăr la preţul cel mai scăzut posibil. Deci hrana pentru iepuri nu este o problemă. Pot să zic că au fost perioade când producţia furajeră mare mi-a permis săvând de exemplu lucernă şi golomăţ la alţii, la ciobanii din zonă sau la alţi crescători”, a menţionat fermierul.

Investiţie de 35.000 euro

Ferma de iepuri de la Ruginoasa funcţionează în regim gospodăresc. În fermă sunt permanent 100 de iepuroaice şi 30-40 de iepuri masculi. Marius Coblişan vizează pentru anii viitori un efectiv de 1.000 de animale în ferma de iepuri. Câştigurile din reproducerile de la fermă pot fi mari dacă ţinem cont că numărul fătărilor la un animal este de 4-5 pe an, cu 6-8 iepuri înţărcaţi la o fătare. Deci o singură iepuroaică poate da naştere la alţi 40 de iepuri pe an.

Iepurii din ferma de la Rugionoasa sunt vânduţi după ce ajung la vârsta de 6 luni, însă la o fermă cu creştere intensivă, unde se asigură şi hrană concentrată puii se pot vinde la vârsta de douî luni şi jumătate.
În general iepurii sunt animale sensibile şi trebuie feriţi de şocuri, stres etc.

La ferma din Ruginoasa, hibridul de carne obţinut de fermier s-a adaptat foarte bine la mediu. „Peste 75% din efectivul de animale de la fermă stă afară, pe pat de paie sau fân. Nu este deranjat de temperaturi scăzute. Chiar şi fătările se fac tot afară, nu în hală. S-au aclimatizat nemaipomenit. Când vine vremea fătării, iepuroiaca îşi face cuib din fând, căptuşeşte cu fire de păr şi adăpostul astfel creat pentru pui e foarte căduros. Rar, când e ger extrem, ca mâsură de prevedere mut iepuroaicele să fete în hală. Dar în general nu sunt probleme, sunt bine adaptaţi la temperaturi scăzute. În schimb, iarna, trebuie să le asigur apă încălzită pentru băut, altfel nu beau.
Până acum, am investit circa 35.000 euro.

În general, reinvestesc tot ce câştig, asta am dorit să fac şi asta fac, sunt zootehnist şi voi continua cu acest gen de afacere”, a declarat Marius Coblişan. Iepurele este considerat matur şi bun de reproducţie la 5 luni când deja poate ajunge la o greutate de 4,5-6 kilograme. Ca avantaje: nepretenţios la hrană, capacitate de înmulţire foarte mare şi este rezistent la mediu. În schimb, pentru a obţine un kilogram de carne e nevoie de patru kilograme de hrană. Însă iepurii pot fi hrăniţi şi cu resturi vegetale.

Nici un abator funcţional

„Este ciudat câ în România nu sunt mulţi crescători de iepuri de carne. La fel, nu există nici o tradiţie privind mâncărurile din carne de iepure. Eu la iepuri le dau furaje, le mai dau şi cereale, le combin hrana. Însă toată lumea trebuie să ştie, mai ales ţăranii cu mici gospodării, iepurii pot fi crescuţi cu resturi vegetale. Dacă ai un şanţ pe lângă casă, dai o coasă, aduni şi dai la iepuri. Le mai dai şi altele de prin gospodărie.

ferma de iepuri

Practic nu e decât un efort de a le da hrană şi aia fără mari pretenţii. Nu înţeleg de ce oamenii nu au prin gospodării iepuri care sunt uşor de crescut. Ca să înţeleagă lumea, dacă pe lângă o gospodărie ai 10 iepuri-femele şi un iepure mascul nu mai ai nevoie să cumperi niciodată carne, tot necesarul de carne pentru familie îl ai asigurat”, a mai spus Marius Coblişan, care de asemenea spune că pe lângă investiţia actuală are de când să mai investească încă de trei ori pentru a crea o fermă cu peste 1.000 de iepuri, cu climatizare.

Din totalul de 2,2 hectare a fermei de la Ruginoasa, doar o zecime din suprafaţă este ocupată de hală, depozitul de furaje şi cuştile de iepuri. Pe restul suprafeţei se cultivă furaje.

Inginerul zootehnist spune că a construit aproape singur totul. Cuştile le-a făcut din bucăţi de lemn, cu acoperitoare de tablă. Le-a adaptat adăpătoarea pentru apă şi dispozitivul pentru hrană. Pentru a creşte viguroşi le mai dă iepurilor şi vitamine Biochem, un bidon de cinci litri costă 100 de euro, dar 250 mililitri se diluează cu 1.000 de litri de apă, deci nu este deloc costisitor.

„Pe scurt, dacă eşti pasionat de munca pe care o faci totul devine rentabil. Eu am fost dispus să fac totul. Am cărat cu roaba, am curăţat cuştile, car lucerna, dau de mâncare. Concediile mele se fac la lucru, muncesc la ferma mea. Este multă muncă dar şi satisfacţie când vezi că ai realizat ceva. Mai am angajată la fermă încă o persoană cu carte de muncă. Cred că orice fermă deschisă într-o localitate cu probleme poate asigura oarecare prosperitate. Pe lângă fermă se dezvoltă alte activităţi, mai dai de muncă la câţiva oameni, lumea este mai mulţumită”, susţine Marius Coblişan.

Dificultăţi la vânzare

Iepurii de la ferma din Ruginoasa se vând cu 25-30 lei pe bucată, cu TVA inclus. „Ferma merge pe reproducţie. Producem iepuri de carne dar nu putem vinde propriu zis carne de iepure pentru câ nu există abatoare autorizate pentru iepuri. Cei mai mulţi iepuri se vând în perioada ianuarie-mai. Umblu săptămânal în târguri, la expoziţii, caut clienţi, altfel nu aş putea rezista, Vând şi la bucată. Cumpărătorii sunt diverşi, unii iau pentru gospodărie, îi îngraşă pentru carne. Alţii au case şi suprafeţe de terenuri şi cumpără iepuri pentru a popula grădinile.

Am avut cumpărători şi de la ocoalele silvice care cumpără iepuri de o anumită constituţie şi culoare. O altă problemă cu care mă confrunt este că nu am unde să comercializez blănurile. Când tai la fermă, blana, capetele şi alte organe le dau la câîni. Îmi pare rău de blăniţe sunt de mare calitate, păcat câ nu există nimeni care să le prelucreze. Am călătorit în alte ţări. Amfost uimit să văd cum se procedează în agricultură în Polonia, Germania, Ungaria. Oamenii sunt mai responsabili, lucrează mai mult, nu lasă un petic de pământ nelucrat. Sper ca actuala criză să-i trezească pe oameni la realitate şi să valorifice toate afacerile de nişă din agricultură”, a menţionat Marius Cobleşan.

A dispărut hibridul românesc de carne

Interesant este însă că în România, fermele de iepuri crescuţi pentru carne se pot număra pe degetele de la o mână. Crescătorii spun că deşi afacerea este una rentabilă, piaţa românească nu are încă o reţea dezvoltată pentru valorificarea superioară a cărnii şi a produselor din carne de iepure. În prezent, în România, nu mai există nici măcar un singur abator funcţional pentru sacrificarea iepurilor.

Ultimul abator de iepuri de la Cluj a fost închis în urmă cu trei ani. De altfel, în buletinele statistice ale Insitutului Naţional de Statistică activitatea de cunicultură (creşterea iepurilor) nu este pomenită. Înainte de 1990, în timpul dictaturii comuniste existau numeroase ferme şi valorificarea cărnii şi a blănurilor erau la mare preţ. Fusese chiar creat de specialişti un hibrid românesc performant de carne, dar despre care crescătorii nu mai ştiu dacă există pe undeva.

Carnea de iepure este una de calitate, fără grăsime multă. Ea se foloseşte chiar şi în dieta cardiacilor,vârstnicilor etc. Este hrănitoare şi bogată în proteine. Un kilogram de carne de iepure are doar 1.600 de calorii, spre deosebire de cea de pui – 1.800 de calorii, curcan- 2.500 calorii, porc- 4.400 calorii.

Blănurile nu pot fi comercializate

Vicepreşedintele Asociaţiei crescătorilor de iepuri şi animale de blană din Timiş, Ştefan Bogyis, spune la rându-i că înţelege cu greu reţinerea oamenilor în a creşte şi consuma carne de iepure.

„Da, avem o problemă în ţară. Crescători adevăraţi de iepuri de carne, cu ferme mari pot fi număraţi pe degetele de la o mână. Carnea este una de calitate, deosebită, nu înţeleg de ce nu se consumă. În plus, din câte ştiu când există cerere se oferă un preţ foarte scăzut care nu acoperă munca crescătorului. Sunt multe probleme în domeniu. Dar nu doar la categoria ferme de carne stăm nu prea bine. Nici în domeniul expoziţional nu ne putem lăuda. Eu cresc iepuri de expoziţie, exemplare deosebite şi pentru expoziţii de specialitate trebuie să mă deplasez permanent în exterior, în Germania, Polonia, Ungaria, Cehia. În România, mai greu”, a declarat Ştefan Bogyis.

16 Comentarii la Cum să faci profit dintr-o fermă de iepuri

  1. sal..locuiesc la tara.deci pot creste multi iepuri..intrebarea e..ca nu avem cui sa dam..asta e problema ca daia nici nu am cum sa ma apuc de cresterea lor..daca cineva ar vrea sa cumpere eu ii imultesc imediat si cresc..dar sa dau doar vii nu taiati la chilogram accept si 8 lei pe kg viu..0766609419

  2. Am 10 iepuroaice fătate şi 3 masculi de montă mă interesează daca pot beneficia cumva de ajutor pentru extindere şi modernizare,cei de la direcția agricolă au zis că trebuie să am 1000 de iepuri

  3. am cumparat si eu cateva exemplare din rasele neozeolandez alb si californian si am inceput sai inmultesc sa speram ca o sa gasesc si ceva clienti pe vitor .daca este cineva interesat .sant din cluj ma puteti gasi la nr de tel 0749634268

  4. „Iepurii de la ferma din Ruginoasa se vând cu 25-30 lei pe bucată, cu TVA inclus. „Ferma merge pe reproducţie. Producem iepuri de carne dar nu putem vinde propriu zis carne de iepure pentru că nu există abatoare autorizate pentru iepuri. Cei mai mulţi iepuri se vând în perioada ianuarie-mai. Umblu săptămânal în târguri, la expoziţii, caut clienţi, altfel nu aş putea rezista, Vând şi la bucată. Cumpărătorii sunt diverşi, unii iau pentru gospodărie, îi îngraşă pentru carne. Alţii au case şi suprafeţe de terenuri şi cumpără iepuri pentru a popula grădinile.

    Am avut cumpărători şi de la ocoalele silvice care cumpără iepuri de o anumită constituţie şi culoare. O altă problemă cu care mă confrunt este că nu am unde să comercializez blănurile. Când tai la fermă, blana, capetele şi alte organe le dau la câîni. Îmi pare rău de blăniţe sunt de mare calitate, păcat câ nu există nimeni care să le prelucreze”

  5. Aveti cumva informatii daca o mica crescatorie de iepuri isi poate sacrifica animalele, bineinteles urmand niste reguli sanitar veterinare de securitate alimentara?
    De exemplu intr-o camera special amenajata crescatorul sa poata sacrifica pentru clienti.
    Multumesc!

    • Pentru ca nu poti sa scoti profit din moment ce nu-i poti valorifica……in rest e rentabila afacerea daca umbli sa vinzi cate un iepure :)))….treziti-va oameni buni,deaia se pot numara pe degetele de la o mana crescatorii de iepuri ptr ca nu ai ce sa faci cu ei,doar daca vrei sa-i mananci tu,afacere nu ai cum…am incercat si eu dar am renuntat,acum tin doar pentru consumul propriu….sanatate multa va doresc !

    • Doar acm a-ti observat faptul,ca Romania este tara de Rahat?Poate la viitoarele alegeri NE trezim cu totii,cea ce nu cred pentru ca suntem neam de Prosti cu totii si cand scriu cu totii stiu bine ce scriu.Hai la vot….

Scrie un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată


*


ARIOSO