Ce profit aduce o fermă de capre? Francisc Lulea: „Nu facem faţă cererii de lapte”

Francisc Lulea (36 ani) este electrician de meserie şi acum doi ani a investit toţi banii adunaţi din muncă într-o fermă de capre. În prezent, a obţinut un contract de la un procesator pentru a furniza toată cantitatea de lapte produsă la fermă sa din comuna Văleni, satul David, judeţul Neamţ.

Fermierul îşi promovează afacerea prin internet, are site şi foloseşte mijloace social media.

„Am lucrat la combinatul din Săvineşti, la Avicola, în construcţii, prin toată ţara. De meserie sunt electrician şi am şi o firmă de construcţii. Fiind mai mereu plecat de acasă, prin 2011, m-am tot gândit cum să procedez ca să pot menţine o legătură cât mai strânsă cu familia mea din Neamţ. Am făcut o fermă de capre la câţiva kilometri de satul unde locuieşte familia mea. Astfel, deşi continui să activez şi în domeniul construcţiilor şi sunt nevoit să particip la lucrări în special în zona Bucureştiului, având ferma lângă satul meu din judeţul Neamţ, am reuşit să îmbin cele două activităţi. Cu multă muncă, ferma Domniţa pe care am dezvoltat-o în doi ani a devenit profitabilă”, spune Francisc Lulea.

Ferma de capre a lui Francis Lulea din satul David se încadrează la categoria gospodăresc spre industrial, numără 130 de capete. Din punct de vedere al producţiei este o afacere integrată, pe lângă saivanul propriu-zis de capre existând o suprafaţă de cultură de aproape 60 de hectare. Dacă în primul an, fermierul a fost nevoit să transforme aproape întreaga producţie de lapte în brânză, în prezent, întreaga cantitate de lapte produsă la fermă este contractată de un procesator din zonă.

Producţie contractată integral

„Am întâmpinat fel de fel de probleme. E nevoie de foarte multă muncă pentru a rezista, dar odată pusă afacerea pe picioare, lucururile încep să meargă. Anul trecut de exemplu, pe lângă seceta gravă care a fost, m-am confruntat şi cu furturile. Aşa sunt oamenii, unii nu au învăţat încă să fie cinstiţi. Am avut anul trecut o pagubă de 40.000 lei doar din ce mi-au furat unii. Sunt oameni care îţi dau terenul în arendă şi au impresia că pot să îţi ia banii pentru arendă, dar şi să ia oricând ce doresc de pe terenul arendat. E dificil, dar trebuie să mergi mai departe dacă vrei să faci treabă. Anul trecut, din laptele de la capre am produs 2-3 tone de brânză pentru vânzare. Anul acesta însă, lucrurile s-au schimbat, toată cantitatea de lapte este contractată integral – 250 litri pe zi”, povesteşte Francisc Lulea.

Fermierul spune că, la ora actuală, cererea de lapte este mult mai mare. A ajuns să aibă la fermă şase oameni angajaţi cu carte de muncă. Are însă alt gen de probleme care nu mai depind de munca sa. A ajuns în situaţia că nu mai găseşte oameni pentru a-i angaja.
„Pentru anii următori am bineînţeles în vedere să extind afacerea, să investesc, să produc mai mult. În momentul de faţă m-am oprit la circa 130 de capete de capre, deşi procesatorul e dispus să achiziţioneze tot mai mult lapte. Ce se întâmplă de fapt? Ei bine, nu găsesc oameni să angajez.

Pur şi simplu, deşi este o zonă de sat, oamenii te refuză dacă vrei să îi angajezi cu carte de muncă. Mulţi beneficiază de ajutoare sociale de la primărie şi preferă să stea decât să se angajeze, deşi repet, la mine au carte de muncă. Ca să nu vă mai spun că le asigur şi mâncarea şi ţigări. De exemplu, dacă nu au raţia de ţigări asigurată, nu lucrează. Asta e situaţia, dar noi mergem mai departe cu afacerea”, relatează fermierul din satul David.

Fotografie0090

Social Media pentru capre

Ferma denumită „Domniţa” din satul David, asigură tot necesarul de furaje pentru capre. Dacă pentru capre este asigurată o suprafaţă de 2.500 metri pătraţi, tot acestea au la dispoziţie şi o pajişte de nu mai puţin de 30 de hectare. Din acest an, fermierul a ajuns să cultive 60 de hectare cu lucernă, floarea-soarelui şi porumb. Jumate din teren este luat în arendă şi jumătate este cumva în folosinţă, proprietarii nefiind în localitate primesc produse sau bani pentru teren.

Francisc Lulea mai are o crescătorie de găini de rasă, mai mult pentru expoziţii şi vrea ca în anii următori să crească şi vaci de lapte şi să înfiinţeze un iaz de peşte.

Rasa de capre crescută la fermă este una autohtonă, denumită Carpatina. Iniţial, ferma a fost populată cu 125 de capre. „Am ales o rasă indigenă. Nu are productivitate mare, dar este adaptată la mediu, este rezistentă la climă şi boli. Pentru ameliroarea rasei am adus din Germania cinci capre şi un ţap nobil german.

La început am observat că oamenii au o reticenţă la consumul de carne de capră şi ied şi la fel, nu exista o cerere mare pentru laptele produs. Însă de ceva timp, am observat o schimbare, a început să se consume mai mult lapte de capră (valoros nutritiv) şi carne de ied care este o carne sănătoasă.

Caprele cresc mai greu în greutate decât oile, de două ori mai încet. De exemplu, când se comercializează un miel acesta atinge 23 de kilograme în viu, pe când un ied are abia 11 kilograme în viu (8 kilograme în carcasă). Ei bine, am ajuns să am clienţi stabili pentru lapte şi carne. Nu merg să comercializez în târguri. Am clienţi stabili. Peste 80% vând în Bucureşti. Clienţii mă sună cu o lună, o lună jumătate înainte, îmi spun la ce greutate vor iedul, după care îl livrez. Şi preţul pentru iezi este mai mic decât la miei”, spune Francisc Lulea, fermier care îşi promovează afacerea şi prin internet.

Ferma Domniţa are propria pagină de internet, unde găseşti toate informaţiile, de la felul cum sunt crescute caprele, până la preţurile de desfacere cu amănuntul şi angro. Nici celelalte mijloace social media nu sunt ignorate, filmuleţe despre mulsul caprelor şi saivanul din satul david fiind postate şi pe Youtube. Pentru promovarea afacerii prin internet, Francisc Lulea este sprijinit de fratele său, inginer proiectant.

Tehnlogia economişte timp

Investiţia iniţială a fost, în 2011, de 40.000 lei în capre şi 30.000 lei în furaje. La acestea, s-a mai adaugat un tractor nou, produs în Belarus, dar achiziţionat de la Iaşi cu suma de 21.500 euro. Un total de aproape 38.000 euro. Pe lângă angajaţi, la munca de la fermă mai este ajutat şi de familie, inclusiv soţia. Caprele din fermă sunt înregistrate pe persoană fizică, iar afacerea din agricultură se defăşoară în cadrul unei societăţi cu răspundere limitată (SRL).

Pentru ferma de capre, fermierul apelează ori de câte ori este nevoie la serviciile unui medic veterinar. Deşi caprele sunt animale rezistente, ele trebuie să aibă obligatoriu asigurat un adăpost, un saivan. Sunt rezistente la temperaturi scăzute însă umiditatea este un factor de risc pentru animale. Ploaia sau umezeala ridicată le pot îmbolnăvi.

Vara, de la începutul lunii mai, caprele trebuie duse la pastorat. Se ţin la păscut până prin octombrie, când se culege porumbul, când se pun la îngrăşat pentru perioada de iarnă. „Dacă te ocupi de fermă, dacă te duci şi stai în mijlocul caprelor şi ai grijă de ele, ai o afacere cu profit. E nevoie de muncă, de pasiune, dar ai şi rezultate care te mulţumesc”, a adăugat Francisc Lulea.

La angro, brânza de capră se vinde cu 14 lei /kilogram, iar laptele cu 3,5 lei/ litru. Un ieduţ-ţap se vinde cu 15lei /kilogramul în viu sau 20 lei/ kilogramul în carcasă.

Pentru că mulsul caprelor trebuie făcut de trei ori pe zi, Francisc Lulea a pregătit banii şi pentru o mulgătoare automată. „Investiţia pentru mulgătoare este de 1.000 de euro. Are patru posturi şi se spală singură. În plus, rezolv şi o parte din problema cu angajaţii. Economisesc 70% din timp cu mulgătoarea şi eficienţa este maximă. Dacă ciobanul era obosit sau avea alte probleme, poate că nu mulgea capra cât trebuie. Mulgătoarea este automată şi îţi arată dacă ai muls tot laptele. O capră trebuie mulsă zilnic de trei ori şi dă o cantitate medie de 1,5 litri de lapte pe zi”, a adăugat Francisc Lulea.

capra 1

Sfaturile specialiştilor despre oportunitatea afacerii

Ce spun însă specialiştii despre afacerea de creştere a caprelor, despre oportunitatea acesteia? Ion Popescu, medic veterinar şi care are în îngrijire numeroase ferme din zona Moldovei atrage atenţia că înainte de a te apuca de o astfel de afacere, trebuie să te informezi temeinic.

Nu e suficient să te uiţi pe internet, unde multe informaţii sunt neverificate, trebuie să fi iniţiat. „Sunt fel de fel de oameni care dau sfaturi fie pe internet, fie la televizor. Ei bine, multe din aceste informaţii sunt eronate. E nevoie să te informezi temeinic, să soliciţi sfaturi la specialişti din domeniu. În zona Moldovei, de exemplu, iernile nu sunt ca în restul ţării, sunt mai dificile. Capra nu are părul des ca la oaie şi trebuie să ai grijă să asiguri un adăpost. De asemenea, trebuie să ştii şi ce rasă de capră creşti, cum e adaptată la climă, la mediu. De asemenea, tot la televizor am văzut cum o persoană recomanda laptele de capră pentru copiii sub cinci ani. Este adevărat, laptele de capră este un aliment deosebit, nutritiv, conţine elemente importante. Însă, trebuie să atrag atenţia că există studii de specialitate, cercetări, care au demonstrat că laptele de capră administrat copiilor sub cinci ani le provoacă acestora stări de nervozitate. În schimb, pentru alte afecţiuni, laptele de capră are efecte deosebit. Chiar cunosc un caz al unei persoane cu suferinţe pulmonare vindecată după ce a consumat lapte de capră. Deci e bine să ne informăm în general din surse credibile, verificate pe cât se poate”, avertizează dr. Ion Popescu.

Despre avantajele evidente, la capre, spune medicul veterinar Ion Popescu, fătările gemelare sau de tripleţi sunt mult mai dese decât la oi. De la capre se utilizează aproape tot: lapte, carne, păr, piele şi bălegarul ca fertilizator. „La hrană, caprele sunt mai puţin pretenţioase decât oile. Caprele se hrănesc şi cu resturi vegetale, furaje, cartofi, mănâncă te miri ce. Caprele sunt adaptate la terenuri dificile, pot păşi pe stânci, pe poteci cu pietriş. La păşunat însă trebuie atenţie, caprele pot distruge puieţii şi plantele. Ele fiind adaptate la un mediu dificil, ciobanii trebuie să fie atenţi când le scot la păşunat ca să nu se distrugă arboretul”, a precizat medicul Ion Popescu.

De ce sunt caprele geloase?

Cât priveşte bolile care apar la capre, acestea pot fi prevenite. De multe ori apare probleme de schiopătat, de la un microb care apare în unghia caprei, din cauza umezelii. De aceea, caprele trebuie scoase la păscut pentru tocirea pe pietriş a unghiei. Însă bolile pot fi prevenite şi tratate.

Un alt aspect interesant despre capre este legat de comportamentul acestora. „Fermierul trebuie să fie foarte atent la comportamentul caprelor. La capre apare există comportamentul de gelozie. Caprele care nu sunt gestante, care nu au fătat, sunt rele, lovesc caprele gestante, omoară iezii. Lovesc cu capul şi provoacă avort. E o personalitate ciudată a caprelor. De exemplu, la un efectiv de 200 de capre, 20-30 avortează.

E greu să scoţi din efectivul de animale caprele cu probleme comportamentale şi să le separi. Dar şi pentru acest fenomen se pot lua măsuri. Caprelor li se pune pe coarne un cauciuc sau un carton ca să aibă doar vedere laterală şi să nu mai poată împunge”, a menţionat medicul Ion Popescu.

În concluzie, medicul veterinar Ion Popescu spune însă că, în general, caprele sunt mult superioare oilor, acestea sunt mai puţin pretenţioase la hrană şi au o producţie bună de lapte, rasa autohtonă carpatină asigurând în medie 1,5 litri de lapte pe zi, pe durata a nu mai puţin de opt luni pe an.

20 Comments on Ce profit aduce o fermă de capre? Francisc Lulea: „Nu facem faţă cererii de lapte”

  1. am si eu o ferma de capre, 120 de capre mulgatoare, problema este comercializarea laptelui, sunt din judetul Dolj si nu reusesc sa gasesc nici o firma procesatoare la noi in zona, ma poate ajuta cineva

    • GYGEL NU SE MERITA, sunt unii oameni care stiu sa-si asume riscuri, dar nu esti printre ei.Nici nu ai nevoie de fonduri europene, doar de infomatii cat mai detaliate si ceva capital de pornire.Poti incepe cu 10-20 capre sau cat te tine buzunarul urmand ca in timp sa maresti numarul lor.
      PS.Cat despre comportamentul tau de copil razgaiat, las-o, nu este frumos sa scrii cu litere mari, pe net inseamna ca cineva urla la tine.Ai cerut un sfat si pentru asta nu trebuie „sa se umfle orezu-n tine” ca nu ai primit moka si rapid consiliere.Cateodata si tacerea este un raspuns.

  2. buna seara!am si eu 150 de capre din care 120 mulgatoare intradevar e munca multa dar si satisfactie.As dori sa stiu daca stie cineva ceva de subventiile la capre pentru 2014?Am auzit pe la radio de ceva ajutoare de la APIA pentru crescatorii de capre.

  3. Buna seara!
    Spuneti-mi va rog daca ajungeti din cand si la Bucuresti pentru ca as dori si eu niste branza si lapte.
    Am avut si eu capre dar nu scoteam pe produse toate cheltuielile si ingrijitorii care ma ajutau aveau numai pretentii dar cu munca mai usor.Ajunsesem sa eu bani de acasa sa-i platesc asa ca am renuntat ca sa scap de aceasta bataie de cap.Pacat de capre ca erau foarte bune si dadeau 2l,2,5lsi chiar una care-mi dadea 3l la mulsoare.Am fost nevoit sa le dau cu cca. 55ron/buc, pentru ca nu mai aveam bani pentru mancarea lor si oricum nu mai merita sa continui.Astept raspunsul dvs.!
    Cu stima,
    Nicolae

  4. In fotografii nu sunt capre romanesti neaose, sunt importuri Japonmiaaduse in anii 80 de Nicolae Ceausescu prin retelele de spionaj si prin furt din institutele de cercetare. Atentie! Nu va lasati impresionati! Capra japoneza nu rezista la intemperii mult si trebuie sa o tai sa faci pastrama afumata din ea!

  5. mult succes , tot electrician sunt si eu si am 100 de capre mulgatoare . cum faci tu de iti merge bine ca eu bag bani si nu scot nimaca. vreau sa iau legatura cu tine lasa si tu un numar de telefon. eu sunt din constanta.

  6. da dar cate ore pe zi se munceste si cate zile?, nu poti da 400 de ron pe luna 30 zile lucratoare si lucrezi 12-14 ore la zi, ploaie, vant ,frig.Ciocu mic orasean puturos si imputitsi, baga e-uri in tine pana avortezi .

  7. Munca-i foarte grea, nu grea, dar ultima shmecherie este…munca!Incet, incet USL-ul numai poate da la infinit trantorilor bani de-a moca!La munca, puturosilor, nu la intins mana si la furat!
    Felicitari acestui tanar pentru curajul de a face ceva intr-o tara fara perspective pentru proprii ei cetateni!

  8. uite ca n afara de fotbal lumea se mai pricepe si la CAPRe,,,evident ca daca ai capre sterpe si batrane nu poti intra in alineatul tau:))

  9. Bravo lui! Si rusine lenesilor, care prefera sa stea degeaba pentru un amarat de ajutor social, decat sa munceasca si sa-si asigure un standard de viata superior, inclusiv pensie la batranete. Si asta se petrece nu numai in Moldova, ci peste tot.

  10. excelenta idee si felicitari tanarului cu initiativa. Laptele de capra este cel mai sanatos pe langa ala de bivolita. In vest este o mare apreciere intoarcerea la adevaratele valori culinare si alimentare. Branza din lapte de capra si de oaie sunt f. cautate. In Italia se mai gasesc bivolite crescute pe prepararea faimoasei mozarella. Sa speram ca mai sunt si alti romani cu astfel de initiative si sa gasim si pe piata romaneasca produse romanesti.

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată


*